Astăzi vremea ne vorbește,
În orice lucru mărunt,
În curând vine Mesia,
Va aduce bucuria,
Veșnică în amănunt.

Ea ne spune în cerință,
Vegheatori noi ca să fim,
Căci ea vine, dar se duce,
Hotărâri de luat ne-aduce,
Viață vrem... sau să murim.

Iute trece ca și anii,
Ce-au fost pentru pregătire,
Ce-au avut învățătură,
Ce ne-au curățat de zgură,
Să fim pentru nemurire.

Ne trezește-n zori de ziuă,
Și mereu ne-aduce-aminte,
Vremurile ce sunt pline,
De născutele suspine,
Ce-s lipsite de cuvinte.

Ele sunt acele vremuri,
Răsăritul ce-înconjoară,
Și îl duc mai iute-n noapte,
Căci e mult azi mai aproape,
Cel ce în curând coboară.

Astăzi timpul ne vorbește,
Că-i aproape revenirea,
Ziua cea de sărbătoare,
Plină doar de îndurare,
Ce aduce ea răpirea.

Să rămânem în veghere,
Mereu treji pe-această cale,
Nu știm clipa când revine,
Tot ce știm este că vine,
Cel ce-i soare ce răsare.