Din dimineața zilei, când ochii mi-ai deschis,
A Ta fagaduintă o văd și ce-ai promis,
Că Tu vei fi cu mine, iubitul meu Păstor,
Că nu voi fi vre-o dată, singur spre Tine-n zbor.

//Din zorii dimineții, te văd cum Tu mereu,
Aduci ființei mele, un ajutor în greu,
Din zorii dimineții, văd Doamne cum Tu vii,
Și până-n zori de seară, cu mine Tu rămâi. //

Din zorii vieții mele, suflare când mi-ai dat,
M-ai luat pe braț ca-n viață, pe el să fiu purtat,
Să nu simt greul vieții, Tu Doamne-ai hotărât,
Eu de nimic pe cale, să nu fiu doborât.

//Mi-ai dat mereu lumină, eu să nu rătăcesc,
Ești punte peste vale, să nu o ocolesc,
Mereu Tu pentru mine, în lupte ai luptat,
Și harul sfânt Isuse, în viață Tu mi-ai dat. //

Dar și din cei de seară, până în cei din zi,
Cu mine doar Tu Doamne, în ei știu că vei fi,
Căci luna printre stele, de Tine Domnul meu,
A fost pusă pe ceruri, ca să te văd mereu.

//În noapte nu mi-e teamă, cu mine-i Dumnezeu,
La cârma vieții mele, El este azi mereu,
În ea El mi-e lumină, și clauza mea,
Să rătăcesc în noapte, cu Domnul n-aș putea. //