O, fecioară ne-nțeleaptă...
Autor: Emanuel Hasan
Album: O.P.S.
Categorie: Diverse
Ai crescut într-o familie de buni oameni, credincioși,
Nu recent întorși la Domnul ci creștini din moși-strămoși!
Te fălești puțin cu asta, plus c-ai fost și botezată;
Toți te știu: -vezi, asta-i fata pocăită și bogată!
Vii mereu la adunare, nu te-nduri să stai acasă:
Garderoba ta e plină, e stilată și luxoasă.
Unde ai putea mai bine luxul să ți-l etalezi?
Cel mai bun loc e la templu, că poți să te afișezi.
*
Anii trec. Azi tot rutină, e duminică și soare,
Tu din nou scump îmbrăcată vii la sfânta adunare.
Spui o rugăciune scurtă și te-așezi. E dimineață.
-O, dar văd o musafiră chiar pe rândul cel din față!
Cu cercei. . nu e creștină. . o fi pentru prima dată. .
Și-ultima, că nu-ți mai vine pe aicea altădată!
Predicatoru' te-adoarme efectiv! Te plictisește!
De atâția ani același vechi mesaj îl tot rostește!
Însă totuși, musafira ascultă cu luare-aminte!
Pentru ea tot ce se spune este miere în cuvinte!
*
Trece timpul, trece iute, iar după mai multe luni
Tu o vezi pe "musafira" în apa botezului!
E atât de fericită, viața ei a fost schimbată!
Ea începe-o viață nouă într-o haină fără pată!
Căci din lume se-ntorsese dar acum e transformată,
Vine și la rugăciune, când puțini sunt laolaltă.
De la Duhul Sfânt într-una își tot umple al ei vas
Să aibă candela-aprinsă pentru al plecării ceas!
Tu o vezi de-atâta vreme însă o disprețuiești:
-Le făcuși pe toate-n lume și-acum cin' te crezi că ești? ?
Eu din moși-strămoși creștină, tu la urmă ai venit. .
Și săracă și-mbrăcată prea pios, prea ponosit...
Cred că de la mâna a doua; în schimb eu sunt cineva!
Eu sunt de o altă speță, nu vreau legături cu ea!
Poate fi ceva mai tare, mai plăcut, mai important
Decât de-a fi jos, în lume și creștin dar și bogat? ?
(Gânduri care vin din fire și nicicum din Duhul Sfânt... )
Dar de ce? Căci ești legată de averi și de pământ! ...
Nu știi oare că tâlharul de pe cruce-a fost primit
În ultima zi a vieții și de Domnul mântuit? . .
Nu avea haine de firmă, ci în zdrențe, răstignit
El plăti rele pe care-n viața sa le-a făptuit!
Însă totuși se întoarse cu căință spre Hristos
Și primi-n dar mântuirea înspre-al său veșnic folos!
*
O, fecioară ne-nțeleaptă care n-ai ulei în vas,
Nu te-ntrebi ce te vei face când sosi-va sfântul ceas? ...
Tu nu-ți vezi candela stinsă și că haina ți-e pătată?
Tu nu știi că vine Domnul și că jos vei fi lăsată? ...
Predicatorul te-adoarme cu mesaju-i plicticos:
-Pregătiți-vă de ceruri, altfel veți rămâne jos! ? ...
Tu nu știi că miezul nopții stă să bată chiar acum
Pe când tu dormi fără grijă și nu ești gata de drum? . .
Se întorc cei de pe urmă dar vor fi chiar cei dintâi,
Pe când tu vei fi în urmă, c-așa vrei tu să rămâi! ...
Din rutină vine somnul și de-acolo tânguirea,
Însă prea târziu boci-vei pentru c-ai pierdut Răpirea!
Nu se va pleca prin pile, cunoștințe sau relații:
Tu în urmă vei rămâne, iar la cer pleca-vor alții!
Ți s-a spus mereu: - VEGHEAZĂ! însă tu ai adormit! ...
Vei boci când pe fecioare Domnul le va fi răpit!
*
Astăzi totuși pentru tine se mai face o strigare,
Este ultima strigare înainte de plecare:
-O, fecioară ne-nțeleaptă, te trezește, te gătește
Că lipsesc câteva clipe până ceasul se-mplinește!
Dacă tu nu vei fi gata când va reveni Hristos
Ușa-n cer se va închide iar tu vei rămâne jos! . .
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/220032/o-fecioara-ne-nteleapta