Încremenire
Autor: Tabita Curaciuc
Album: fara album
Categorie: Laudă și închinare
'Și plouă liniștea tăcută
Stropii mari și calzi mai blând -
Noapte albă, noapte mută -
Încă sunt pe-acest pământ.
Încă am țărână-n palme,
Încă simt miros de frig.
Plouă liniște, o, Doamne!
Și mă simt așa de mic...
Ce mulțimi cu încordare
Mă-nconjoară uneori!
Și ce singură e viața
Când rămânem numai noi!
Înghețat e universul
În distanțe și nămeți.
Plouă liniștea în mine
Și nu știu să mă-ncălzesc...
Suntem oameni azi în lume -
Acei oameni cu "o" mare?
Sau plutim tot fără nume,
Ca o stea rătăcitoare?
N-am mai sprijinit pe nimeni,
Când ar fi dorit să plângă.
Plânge ceru-n locul nostru,
Și tot pare să n-ajungă!
Doamne, Tată, câtă ploaie!
Și cum simți Tu pentru mine!
Nimeni nu iubește omul
Cum iubești Tu-ntreaga lume!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/220601/incremenire