S-au scris atâtea de iubire,
S-au recitat și spus prin cânt,
Dar au pierit ca o clipire
Șterse mereu de-al vremii vânt.

S-au scris povești bine-ntocmite
Ce bucurau sufletul slab
Sădind însă momeli deșarte
În omul singur și pribeag.

S-au perindat în lumea-ntreagă
Învățători și filosofi,
Dar mulți nu pot să înțeleagă
Iubirea lui Isus Cristos.

Iubirea Lui ce-mbrațișează
Întreaga noastră ruinare
E nepătrunsă, fără capăt -
O stâncă pe mări mișcătoare.

Un cânt ce-alină-n noaptea rece,
O lacrimă-mpărțind amarul.
S-au scris atâtea de iubire,
Dar nu am înțeles Calvarul.

Legați în lanțuri la răscruce
Încă mai plângem așteptând
Iubiri deșarte, dar pe-o cruce
Isus Hristos muri iubind.

Tu nu ai vrea să guști dulceața
De dragoste cum alta nu-i?
Chiar dacă ți-ai pierdut speranța,
Nădejdea e iubirea Lui.