A mea inimă azi bate, numai pentru Dumnezeu,
Nu mi-e teamă de vre-o noapte, nici de timpul ce e greu,
Domnul mie-mi luminează, drumul ce prin noapte trece,
Prin fiori mă încălzește, când apare-o vreme rece.

Și a mea privire este, îndreptată doar în sus,
Căci eu l-am zărit pe Domnul, l-am zărit pe-al meu Isus,
Vreau să îl mai văd odată, și eu azi... mereu privesc,
Înspre cer și nici-o clipă, nu aș vrea ca să clipesc.

A mea inimă azi bate, pentru Cel ce-n dar mi-a dat,
O mai mare moștenire, și un nume de-Mpărat,
Să ajung în Țara care, veșnic o voi moșteni,
Este marea mea dorință, tot ce vreau eu a-mi dori.

Vreau pe străzile-aurite, ca să fiu cu Domnul meu,
Pentru El îmi bate astăzi, inima în piept mereu,
Vreau să stau cu El la masă, și să plâng de bucurii,
Vreau să îmi petrec eu viața, doar acolo-n veșnicii.

Numai pentru El azi bate, inima în încercare,
Știe că o încercare, e mereu ea trecătoare,
Bate azi cu o putere, ce-i venită doar de sus,
Căci a mea inimă toată, este ea a lui Isus.

Bate-n dimineți cu soare, și în serile cu nori,
Dar și-n noapte când se-arată, umbrele cu-a lor fiori,
Bate numai pentru Domnul, și așa mereu va bate,
Căci în zi dar și în noapte, eu îl simt pe El aproape.

Bate căci a Lui prezență, o-nfășoară cu fiori,
Știe c-al ei Domn e-aproape, este dincolo de nori,
El aude-a ei bătaie, ce vre-o dată nu se-oprește,
Ea să bată pentru Domnul, căci ea mult... mult îl iubește.