Jurnal la sfârşit de veac
Autor: Nicholas Dinu
Album: fara album
Categorie: Diverse
Şi astăzi sunt, Isuse, atâţia care
Ar vrea să Te omoare, ca Irod!
Te-ar răstigni pe-o cruce şi mai mare
Şi-ar folosi chiar arme nucleare
Între pământ şi cer să nu fii pod.
Şi astăzi sunt Ahabi şi Sanbalaţi,
Vrăjmaşi înverşunaţi lucrării Tale!
De ură şi venin intoxicaţi
Ar vrea, copiii Tăi - decapitaţi,
Scăldată-n sânge a credinţei cale.
Şi astăzi afli împotrivitori
Zicând că mântuirea e un mit!
În breasla lor de călăuzitori
Găseşti armate de legiuitori
Ce pun poveri pe sufletul trudit.
Şi astăzi sunt mulţimi cu inimi sloi
Fără căldura dragostei divine!
Au bogăţii, palate, jilţuri moi
Dar toate sunt clădite pe noroi
Căci nu Te au, Isuse, Domn pe Tine!
Şi astăzi sunt atâţia prefăcuţi
Au zâmbet arcuit, de curcubeu!
Dar la mânie sunt aşa de iuţi,
La Golgota, prin Duh, nu sunt născuţi
Şi nu-L cunosc pe Viul Dumnezeu.
Şi astăzi sunt, Isuse,-atâţi sărmani
Cu sufletul împovărat de vină.
Religia, credinţa lor prin ani
E în oracole, tradiţii, ori în bani
Neluminaţi de sfânta Ta lumină.
Şi astăzi sunt atâţia Farisei
Făloşi, că-s descendenţi din Avraam.
Pretind a fi ai turmei Tale miei
Dar mai degrabă sunt şacali şi lei
Ce iar Te-ar condamna la stâlp infam!
Şi astăzi sunt atâţia Cărturari
Cu-naltă, ştiinţifică alură.
Ar trebui ca ei, aceşti hoinari
Ai cărţii, ai moralei fântânari
Să scoată apă vie din Scriptură.
Şi astăzi sunt Caiafe şi Pilaţi
Legaţi la ochi, orbiţi de-al beznei prinţ.
Din doi duşmani au devenit doi fraţi
De-acelaşi interes îmbrăţişaţi:
Stăpâni peste-a-ntunericului ginţi.
Şi astăzi sunt, Isuse, legiuni
Cu specială, sinistră menire!
Dezideratu-acestei uniuni
Formată din a lumii naţiuni
E a opri slăvita-Ţi revenire!
Şi azi răsar, cum totdeauna-au fost
Arianişti, agnostici, umanişti.
Perpetuând conceptul lor agnost
Şi dând minciunii sigur adăpost
O vizuină sunt, de anticrişti.
Şi astăzi sunt atâţia apostaţi
Au temple, catedrale, au moschei!
În cugete, ei nu se simt mustraţi
Şi nu grăbesc a fi eliberaţi
O, Doamne bun, ai milă Tu de ei!
Dar ai, Isuse drag, şi ucenici
Priveşte-a lor coloană, ce-i pe drum!
Poate din Univers se văd prea mici
Poate părem o mână de furnici
Suntem însă Scântei 'n-al Terrei scrum!
Nimic nu ne-nspăimântă şi ne-nfrână
Trăind în greaua viaţă pe pământ.
Suntem conduşi de mâna Ta stăpână,
Vom duce Evanghelia Ta până
E saturat Pământul de Cuvânt!...
Acest jurnal e descurajator,
De rele veşti întreaga lume-i plină!
Ne vino Tu, Isuse,-n ajutor,
Ne du în Carul Tău biruitor,
Şi astăzi, când a veacului cortină
Se-nchide peste noi încetişor,
Ne poartă Tu pe aripi de lumină.
Dec.12.2006
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/22153/jurnal-la-sfarsit-de-veac