Când eu am fost căzut Isus, ai fost Tu lângă mine,
Pe cale Tu din nou m-ai pus, spre Tine să pășesc,
Iubirea Ta o am mereu, cu mine e întruna,
Mă face azi Isuse scump, să tac... și să iubesc.

Când eu am fost jos la pământ, întins, răpus de luptă,
Cu brațul Tău biruitor, atunci m-ai ridicat,
Să pot din nou să-naintez, Tu din a Ta putere,
În timpul cel mai greu Isus, puteri mie mi-ai dat.

Când ziduri groase s-au ivit, în fața mea pe cale,
Să mă oprească n-au putut căci Tu ai coborât,
Și pentru mine ai luptat, să nu îmi stea în cale,
Nimic... și calea către cer, îndat-ai netezit.

Când marea valuri ridica, în larg ca să mă ducă,
Pe brațul Tău m-ai ridicat, de valuri m-ai trecut,
Ca eu să am pe marea vieții numai biruință,
S-ajung la mal e tot ce Doamne pentru mine-ai vrut.

Când n-am putut de văi să trec, tu mi-ai deschis o cale,
Lumina Ta din orice vale ea m-a scos mereu,
Și brațul Tău eu l-am văzut, când eu prin văi agale,
Mergeam... dar Tu nu m-ai lăsat iubite Dumnezeu.

M-ai scos la locul cel mai larg, dorit mereu de mine,
Dorinț-aprinsă ce ardea, în inim-ai văzut,
Isuse drag... în lupta grea, Tu ai luptat întruna,
Și mi-ai adus doar izbăviri, căci Doamne... ast-am vrut.

Când eu am fost acel căzut, călătorind prin viață,
Mereu pe mine mă salvai, mă ridicai de jos,
Și drumul greu ce-n față-mi sta, Tu m-ai făcut pe mine,
Să-l văd atât de minunat, un drum așa frumos.