Când ai început tu să te rogi

Când ai început tu să te rogi, a ieșit cuvântul,
Adus de Gavriil, de la Preaînaltul, Sfântul!

Căci tu ești preaiubit și scump, răscumpărat,
Prin Jertfa cea mai înaltă, de Marele Împărat!

Când ai început tu să te rogi, i-a fost spus lui Daniel,
Si pâna azi se spune - la cruce ca un Miel,

S-a dat, spre o salvare, izbândă, biruință,
În Unicul, Cel Mare, înainte prin credință!

«Când ai început tu să te rogi»,
sunt ultimi snopi a strânge,
Sub ochi, merg profeții, inima se frânge,

Să înălțăm o rugă, spre Sfântul și Divinul,
Să-și lase îndurarea, aducând seninul,

În inimi, ce nu-L știu, și nu-L cunosc, mergând,
Spre tragicul final, în pustiu orbecăind.

Sunt poate ultim’ clipe, iată și finalul,
Să întărim aripe, ajută mila-I harul!

Când ai început tu să te rogi - tuturor ne spune,
Unită-n armonie, fie rugăciune,

Ce va străbate cerul, o ultim’ ploaie-n har,
Veniți, să alergăm, atât de Mare Dar,

Ca nimeni să nu piară - rugăciune, zboară,
Și-n Jertfa cea mai Mare, strânge-n dor, comoară!

Dan. 9:23.