Rugăciunea mea
Autor: Cristi Dobrei
Album: Iată Zorii!
Categorie: Diverse
Ah, lasã-mã, Pãrinte, sã m-apropii
De dulcele Tãu har dumnezeiesc,
Cãci Însuţi Tu m-ai scos din fundul gropii,
Sã pot, cu bucurie sã-Ţi slujesc.
Nu ştiu pe-altcineva sã mã cunoascã,
Nici sã îmi dea o mânã de-ajutor
Cum este-n stare mâna Ta cereascã,
Sã punã-n ranã, leac vindecãtor.
Pe-ai mei pãrinţi, pe fraţi, pe surioare,
Ce-n lume sunt şi nu fac voia Ta,
Trezeşte-i din cumplita nepãsare
Sã ne putem cu toţii bucura!
Ah, rupele-a pãcatului lor zgardã,
Cãci Tu eşti tare şi Tu faci ce vrei!
Nu îi lãsa, Pãrinte, sã se piardã,
Ci mântuieşte-i, Doamne, şi pe ei!
La Tine e izvor de îndurare,
Eşti ELOHIM, Prezentul Absolut.
Şi cine ar putea, ca Tine, oare
Sã mântuiascã sufletul pierdut?
Adunã-ne, din lumea cea deşartã,
Redã-ne bucuria de-a trãi!
Şi-oricâte valuri, vânturile poartã,
Corabia, pe ele va pluti! ...
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/223242/rugaciunea-mea