Ca roua ce cade in zori

Ca roua ce cade in zori
E harul primit de la Tine
In zile de truda si chin
Cind moare tot lutul din mine

Cind flacara Ta se aprinde din nou
Si-altarul e-n flacari aprinse
Desi-i apa multa si truda e-n jur
Se mistuie...lemnele ard....
Credinta-i minunea si dragostea-nvinge!

Ce-adinc ai sadit Tu in sufletul nostru
Credinta si focul ce arde-n vapai
Prezenta Ta sfinta in noi,ce renaste
Minunea de-a fi printre noi!

Si nu-s forte-n lume sa poata sa stinga
Credinta-ncercata-n cuptoare de foc,
Ce-accepta jertfirea,si-alege smerirea
Nu-s forte in lume s-o tina pe loc!

E harul si darul ce curge din Tine!
Prin Duhul cel sfânt ce trimisu-ne-ai jos
S-avem mângâierea ,primind infierea
In tine cu toti noi azi suntem una.

Si gindul imi zboara ...departe-ntrebând
Ce bucurii vor fi acolo in curând
Daca aici primim scântei doar si plutim...
Ce va fi sus cu Tine al nostru Domn divin!
Nov 16 2006