Decizie furată


Hotărârea mea de beton
E azi celuloza
Unui umed carton
Am fost născut
În chip firesc
Dar mor vândut
Și mă vestejesc
Pe-o pungă de-arginți
Afurisiți
Prin care văzând-o
I-am ingropat pe doi sfinți
Care trăiau durerea
De-a-mi fi părinți.
Ceva nu-nțeleg,
Astfel că întreb:
Unde mă cauți mamă? ! ...
Când nu îs nicăiri,
Puțin și se destramă
Atâtea amintiri...
Atâta trudă Doamne
N-a folosit nimic
De toată viaț-a fost
Tristețe după dric
Trăiam cu gândul mare
De-a-nlocui viața
Cu una ce nu moare
Nesmochinindu-ți fața
Cu riscul de-a recurge
La bombe, foc și sânge
Copil născut să plângă
Adult care va plănge
Poate-am schimbat în lume
Ce s-a putut schimba
Când dragostea și ura
Trasau viața mea
Prea multe vise Doamne
Se-ncheagă, umbre sure
Că m-ai crescut cu Taine
Și fructe de pădure.

Hotărăsc acum fără să clipesc
A Ta trădare și moartea
Și mai ales învierea
Si-a ta revenire
Cu toată ardoarea
Să pot să le-nțeleg
Și să le vestesc
Acesta-i scopul vieții mele
Cât pe Terra trăiesc.
Isus mult m-ai iubit
Mult vreau să te iubesc.

Maria Despescu
27 oct 1996
Alba Iulia