1. Nădejdea mea e-n Dumnezeu,
Puterea Lui e mare!
El m-a încurajat mereu,
Eu Îi dau ascultare.

2. De la om, bun nu mai aștept,
Doar fire și tăciune.
Dar Domnului cu dor în piept,
Îi aduc plecăciune.

3. Am trecere-naintea Sa!
Ce poate fi mai bine?
De nimănui nu-i va păsa,
Știu că El e cu mine.

4. Atât ai mers pe-acest lung drum,
O, cât ai mai umblat!
Trudit dar bucuros oricum,
Chiar dacă-ai lăcrimat.

5. O, câte ai întâmpinat!
Dar nu te-au dărâmat.
Sprijin ți-a fost Emanuel
Că tu te-ncrezi în El.

6. De-aceea laude mereu
Din inimi se ridică,
Nădejdea mea, în Tine sper!
Cu Tine nu mi-e frică!

7. Căci binecuvântarea mea
Din Tine se revarsă.
Eu nu mă voi îngrijora.
Ești viu în a mea casă!

8. De-atâtea ori ți-ai arătat
Puterea Ta cea mare.
Mult de mine te-ai îndurat,
Tu ești a mea scăpare!

9. Căci pân-acum, cât am umblat,
Turnat-ai peste mine,
Belșugul Tău și mult, mult har,
M-ai dus din bine-n bine.

10. De ce să mă îngrijorez?
Nu las amărăciunea
Să vină; mai bine veghez
Și îți cânt rugăciunea.

11. Că meriți ca să fi slăvit,
Ești foarte vrednic, Doamne!
În cameră când m-ai găsit
Cu sete și cu foame.

12. Că-atunci în odăița mea,
Stând de vorbă cu Tine,
Fața mea îmi va lumina;
Mulțumit e mai bine.

13. Mă satur din Cuvântul Tău,
Mă-adăp ca din izvoare.
Îmi stâmpără sufletul meu,
Ce bucurie mare!

14. . Ai trecere-naintea Sa!
Ce poate fi mai bine?
De nimănui nu-i va păsa,
Știi că El e cu tine.