Prin Tine sunt mai mult decât țărână,
Decât un ciob din vasu-mi sfărâmat.
Prin Tine sunt o candelă în mână
Și-un vas de cinste cu-untdelemn curat.

Tu-ai pus în mine-oceane de iubire
Și șoapta mângâierii când mi-e greu -
Prin Tine sunt ce sunt și azi și mâine,
Căci numai Tu ești Dumnezeul meu.

Prin jertfa Ta mi-ai oferit iertarea
Și viață nouă-n dar eu am primit.
La Tine-alerg, căci Tu ești izbăvirea
Și când nu merit, când am ostenit.

În văile de negură păzite
Îmi ești lumină și îmi ești păstor.
Tu faci din noaptea grea o zi senină
Și speli genunchii mei care mă dor.

De-atâtea ori m-am tot oprit pe cale:
M-am întrebat dacă mă mai aștepți.
Nici azi nu merit harul milei Tale,
Dar Tu mai ierți și încă mă primești.

Dreptatea Ta îmi vede-a mea cădere,
Dar dragostea acoperă mereu.
Azi mă smeresc la umbra crucii Tale -
Ești Domnul meu și Dumnezeul meu!