Tată, ne-am rugat prin cântări, iar acum ne oprim să ne rugăm în momentul acesta. Recunoaștem că suntem fragili și vrem să renunțăm la temeri și anxietăți. Fie că suntem confruntați de ISIS și omorârea celor 12 sirieni, fie prin Ebola, sau prăbușirea normelor morale în națiunea noastră, fie că e vorba despre o căsătorie care a eșuat, tensiune în dimineața aceasta, sau copii care se comportă în moduri de neexplicat pentru noi, fie că e vorba de cancer, fie că sunt conflicte la locul de muncă, Doamne, mă rog ca în clipa aceasta să ne luăm rămas bun de la anxietățile noastre, în prezența mărețului adevăr a lui Isus, istoric, în evanghelie și în viețile noastre. Mă rog ca lucrarea aceasta să fie glorificată și să fie simțită în dimineața aceasta. Vino și ajută-mă în sensul acesta, prin Hristos, Amin.

Ceea ce aș dori să se întâmple prin harul lui Dumnezeu, prin Duhul și Cuvântul Său, este ca voi să vedeți mai clar ca oricând, și să simțiți într-o mai mare măsură ca înainte, că evanghelia este punctul culminant, expresia supremă a harului lui Dumnezeu. Când spun evanghelie mă refer la evenimentele morții și învierii pentru păcătoși. Aceasta este exprimarea supremă a harului lui Dumnezeu și harul lui Dumnezeu arată gloria lui Dumnezeu, arătând și comunicând gloria lui Dumnezeu în lume ca scop suprem al lui Dumnezeu, în toată istoria și în tot ce face pentru bucuria fără sfârșit a poporului Său. Aceasta este secvența pe care aș vrea să o prindeți: evanghelia, harul, gloria, bucuria. Iar în centrul evangheliei este Cristos crucificat pentru păcătoși.

Unul dintre modurile în care evanghelia își păstrează centralitatea în lucrarea și viața noastră, este prin a adopta o centralitate în istorie pentru noi. Pentru ca în viețile noastre mărunte, în viața de familie sau la lucru, în comunitatea noastră, încercând să-L vedem pe Hristos, să ni se deschidă ochii să vedem din veșnicie în veșnicie că El este centrul. În centrul tuturor lucrurilor, de la conflictul din Orientul Mijlociu, la Ebola, la crizele din familie, la prăbușirile politice. Peste toate El este suprem și central. Uneori încercând să-L pun în centrul familiei mele... nu se potrivesc lucrurile. Trebuie să fim atrași, cuprinși de ceva maiestos. Ceva mult mai măreț decât mine, decât biserica acesta, orașul acesta, statul acesta, națiunea aceasta, sau lumea aceasta micuță. Ceva mai măreț.

Vreau să vorbesc despre centralitatea lui Hristos în evanghelie din punct de vedere istoric, de dragul centralității în lucrarea mea și a voastră. Când spun lucrare, nu vă gândiți doar la pastorație, ci la creșterea copiilor, locul de muncă, sau slujba de antrenor de sport la școală. Viața mea este pusă în slujba Lui pentru gloria Lui, toată viața este o lucrare. Nu limitați cuvântul acesta, când vorbesc despre lucrarea dedicată lui Hristos. Haideți să vă ofer o imagine să înțelegeți la ce mă refer când spun centru. Dacă spun, “centru” mulți dintre voi vă gândiți probabil la un cerc, dar eu nu mă gândesc la lucrul acesta. Aș putea predica în felul acela și am mai vorbit din perspectiva aceasta. Viața reprezentată ca sistemul solar, în care evanghelia este ca soarele și lumina ei face totul frumos și gravitatea ține toate la locul lor. Este o predică extraordinară, îmi place predica aceea.

Dar în mesajul meu mă gândesc la o linie, nu un cerc. Deci imaginați-vă o linie, care se întinde dincolo de veșnicie, o linie a realității, o linie care merge în urmă la infinit și înainte în veșnicie. Știu că matematicienii vor avea o problemă cu propunerea mea, pentru că centrul unei linii eterne este nul, și nu are vreun sens. Dar pentru non-matematicieni, este foarte clar. Luați lucrurile așa cum sunt. Știu că două jumătăți din eternitate sunt două eternități, deci, mijlocul nu are logică. În mijlocul acestei linii a istoriei este Hristos răstignit și înviat. Vreau să vă citez din Biblie pentru a înțelege ce vreau să spun. Nu este un lucru mărunt. Noi creștinii nu facem parte dintr-o religie în care noi avem punctul nostru de vedere, musulmanii îl au pe al lor, hinduiștii au perspectiva lor, budiștii, secularii și new age, fiecare are punctul lui de vedere. Fiecare se bucură cu ce are. Creștinii nu gândesc așa! Aceasta este linia realității din care toți facem parte iar Isus este în centrul ei. Evanghelia este de asemenea în centru pentru că cea mai măreață exprimare a harului lui Dumnezeu, a gloriei lui Dumnezeu pentru bucuria oamenilor Lui, este crucea lui Hristos în evanghelie. Isus crucificat și înviat. Aceasta este imaginea pe care aș vrea să o aveți în minte. Tot ce a fost pe linia aceasta, înainte de evanghelie și venirea lui Hristos a fost creat pentru a aduce și a pregăti evanghelia, inclusiv gândurile lui Dumnezeu în eternitate. Și tot ce a fost după cruce, înviere, și evanghelie ca soluție pentru păcătoși, totul după, absolut orice eveniment în Univers pe linia aceasta, este făcut posibil prin cruce, dacă o privești ca ceva ce s-a întâmplat pentru gloria lui Dumnezeu, în oamenii lui Dumnezeu pentru bucuria lor veșnică. Acesta este scopul pentru care a existat. Aceasta este o afirmație destul de radicală. Tot ce se întâmplă în lume în ziua de azi, se poate petrece pentru scopul și planul pentru care le-a pregătit Dumnezeu, doar datorită faptului că Isus a murit și a înviat. Am să încerc să vă explic ce vreau să spun și de ce cred lucrul acesta. Acestea sunt cele două jumătăți cu care avem de-a face. Avem două întrebări exegetice înaintea noastră. Unde găsim în Biblie că toate lucrurile înainte de Hristos se îndreptau spre venirea Lui? Și unde găsim în Biblie că toate lucrurile după Hristos au fost posibile prin El? Pentru că dacă ați putea vedea lucrurile în felul acesta, Hristos ar fi mult mai măreț pentru voi. Ar fi mai măreț, mai maiestos, mai glorios, mai central în toate domeniile, pentru viețile voastre mărunte. Și viața voastră măruntă ar putea fi acaparată de cea foarte semnificativ. Haideți să începem cu prima parte, înainte de cruce.

V-am spus că voi predica din Efeseni1, deci dacă aveți o Biblie urmăriți cu mine, pentru că voi sublinia câteva detalii importante din text și v-ar fi de folos să le vedeți. Efeseni 1:4-6 “În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinți și fără cusur înaintea Lui în dragoste. El ne-a hotărât mai dinainte pentru înfiere prin Isus Hristos, după buna plăcerea voii Sale, pe care ni L-a dat de bunăvoie în Preaiubitul Lui.” Vorbește despre predestinare, adopție, ca o direcție, un scop. De ce ne-a ales, de ce ne-a adoptat? De ce face Dumnezeu lucrurile acestea? Răspuns: “spre lauda slavei harului Său.” Poate în traducerea voastră îl prezintă ca adjectiv, “harul glorios.” “Spre lauda slavei harului Său.” Harul este lăudat și harul este cel mal glorios aspect al revărsării lui Dumnezeu. Harul este punctul suprem, exprimarea supremă a gloriei, și îl lăudăm pentru bucuria noastră. Nu lăudăm ceva ce nu ne aduce bucurie. Dacă încerci să te închini unui lucru care nu-ți aduce bucurie, se numește ipocrizie. Lauda este revărsarea bucuriei în măreția harului lui Dumnezeu. Toate lucrurile se întâmplau “spre lauda slavei harului Său.” De ce a fost o alegere, de ce a fost o predestinare, de ce a adoptat păcătoși în familia divină? Pentru ca harul Său glorios să fie savurat pentru totdeauna. Surplusul bucuriei se revarsă în laudă. Versetele 4-6 mi se par foarte clare. Întrebarea este, ce au toate astea de aface cu evanghelia? Ce legătură au cu Isus? Pentru că până acum nu L-am menționat. Am menționat harul, gloria, lauda, bucuria, scopul alegerii, scopul predestinării, scopul adopției, cum rămâne cu Isus și evanghelia?

Haideți să vedem răspunsul prin trei fraze specifice în versetele 4-6. “În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii.” Alegerea înainte de întemeierea lumii, alegerea oamenilor, pentru El este în legătură cu Isus. Dumnezeu alege păcătoși înainte de întemeierea lumii. Motivul pentru care trebuie să fie aleși în Isus pentru că vor lăuda gloria harului și harul le facilitează lucruri pe care nu le merită. Aceasta este definiția harului. Dumnezeu alege păcătoși pentru o bucurie eternă. Un Dumnezeu sfânt nu poate face lucrul acesta. Nu se poate lucrul acesta! Decât dacă avem evanghelia, dacă Îl avem pe Hristos, dacă avem moartea și înlocuitorul dacă avem ispășirea, dacă avem răscumpărarea, și toate acestea le găsim în El! Acesta este primul indiciu că se referă la evanghelie și la Hristos crucificat. “În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii.” A doua frază, “El ne-a hotărât mai dinainte pentru înfiere prin Isus Hristos.” Deci predestinarea aleșilor pentru har și glorie este prin Isus Hristos. Trebuia să fie prin Isus Hristos! Predestinarea păcătoșilor pentru glorie ar fi un lucru nelegiuit! Dacă nu ar fi fost Hristos, nu am putea fi justificați. Suntem aleși, suntem predestinați prin Isus Hristos.

A treia frază, “spre lauda slavei harului Său, pe care ni l-a dat de bunăvoie în Preaiubitul Lui.” Primim harul, spre lauda slavei, prin care ne-a binecuvântat cu har după har. În ce fel? Ne-a binecuvântat prin Preaiubitul, în versetul 6, “În El” versetul 4, “prin Isus Hristos” versetul 5. Concluzia mea din versetele acestea este că scopul etern al lui Dumnezeu, și spun etern, pentru că spune că ne-a ales înainte de întemeierea lumii. Nu exista încă Univers, era doar Dumnezeu și Dumnezeu se gândea la voi. La păcatul și căderea voastră și v-a ales. Prin Isus Hristos, în El, în Preaiubitul ceea ce înseamnă că scopul lui Dumnezeu pentru creație, și pentru istorie este să se îndrepte spre evanghelie. Totul a fost plănuit. Deja, ca păcătoși, eram aleși pentru har prin Hristos. Hristos trebuia să vină și totul să fie pregătit pentru venirea Lui pentru aceasta era proiectat totul, pentru Hristos! Acesta este primul text care arăta cum toate duceau spre momentul acesta central.

Haideți să mai vedem încă două pasaje pentru a confirma ceea ce am văzut până aici. Este folositor ca atunci când descoperi ceva într-un text să te verifici pe tine însuți. Pentru a vedea dacă și altundeva se vorbește în felul acesta. Primul text la care vreau să privim este 2 Timotei 1:9 “El ne-a mântuit și ne-a chemat la o chemare sfântă, nu datorită faptelor noastre, ci datorită planului și a harului Sau, pe care ni l-a dat în Hristos Isus înainte de vremurile veșniciilor.” Suntem mântuiți. Cum așa? Prin faptele prin care ne dovedim vrednici? Nu, ci pentru scopul Lui și Harul Său. Nu prin fapte, ci prin har. “Iar dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte, pentru că altfel harul n-ar mai fi har.” Romani 11:6. Aici vedem planul și harul lui Dumnezeu. Harul acesta din nevoia noastră de justificare, de iertare ne-a fost dat în Hristos înainte de a exista Universul. Este un lucrul măreț! Vă face mult mai semnificativi. Mi-a dat mie har cu milioane de ani în urmă? Și a împlinit lucrul acesta prin Isus Hristos. Aceasta este confirmarea că în centrul realității, realității create, pe linia aceasta a istoriei este Isus Hristos, plănuit din eternitate, să moară și să învie să arate har oamenilor care au fost aleși, păcătoșilor care au nevoie de har. Acesta este planul! Acesta este scopul. ISIS, Ebola și politica nu au nici un scop. Sunt doar o joacă de copii. Trebuie luate în considerare, dar nu sunt esența existenței. Voi sunteți scopul! Hristos mărit în oamenii care laudă gloria harului este ideea centrală.

O a doua confirmare se găsește în Apocalipsa 13:8, un verset ciudat. Fiara este la orizont, Anticristul și spune în felul acesta: “Toți locuitorii pământului i se vor închina,” Toți? Iar apoi prezintă excepția celor ce nu se vor închina Fiarei. “Și anume aceia ale căror nume nu au fost scrise în Cartea Vieții Mielului, Care a fost înjunghiat de la întemeierea lumii.” Este un lucru extraordinar din multe puncte de vedere. Iubesc Biblia.

Mă gândeam dimineața în baie când mă spălam pe dinți, mă gândeam la legaliști, la oamenii care vorbesc despre legalism pe Tweeter, despre citirea Bibliei, despre devoționale și pioșenie. Mă gândeam că dacă citești Biblia sau nu, nu este doar o chestiune de legalism. Chiar trebuie să citesc Biblia? Întrebarea mult mai profundă ar fi: de ce nu ai vrea să citești Biblia? Asta-i adevărata întrebare și e o întrebare dificilă. Mulți oameni își câștigă existența exploatând legalismul. Mă întreb de ce creează raționalizarea aceasta anti legalistică de genul: dacă nu citești Biblie o jumătate de oră pe zi... de ce ai inventa criteriile acestea? De ce ai gândi în felul acesta? De ce nu-ți pui întrebarea dacă ai ceva probleme din moment ce nu vrei să citești Biblia? Ceva se întâmplă cu sufletul tău dacă îți plac filmele mai mult decât Cuvântul lui Dumnezeu. Este o acuzație prea mare pentru biserica evanghelică, și ne protejăm imediat de întrebarea aceasta. Ar fi legalistic să vorbim în felul acesta! Când schimbi tonul întrebării te trezești într-o altă direcție. Am spus asta doar pentru că iubesc Biblia! Lucrul acesta este incredibil!

Priviți în versetul 8, care este mult mai bun decât orice film. Trebuie să credeți, trebuie să vedeți, nu doar citind în treacăt înainte de micul dejun. Este dincolo de imaginație. Va veni o Fiară, Anticristul și toți i se vor închina! Cu excepția unui singur grup de oameni, cei ce au numele scrise în Carte, dinainte de existența Universului. De ce nu se vor închina Fiarei? Pentru ca să fii scris în Carte înseamnă să fi protejat de Fiară. Nu îți adaugi numele Cărții prin faptul că nu te închini Fiarei. Ci nu te închini Fiarei, pentru că ai numele scris în Cartea Vieții. Este uimitor! Aveți scrise numele în Cartea Vieții? Nu voi vă adăugați numele în Cartea Vieții! Este destul de cutremurător. Ori descoperi că ai numele în Cartea Vieții iubindu-L pe Dumnezeu și crezând în Isus, ori descoperi că nu ai numele scris în Carte prin faptul că ești lumesc și-L respingi pe Isus. Cartea aceasta are un nume: Cartea vieții Mielului, Care o fost înjunghiat. Acesta este numele cărții care a fost înainte să existe Universul. Ceea ce înseamnă că urma să fie un Miel junghiat, păcatul, căderea, planul răscumpărării, cu Isus în centrul istoriei. Isus este minunat. Un sumar a ceea ce am spus până aici. Când vorbesc despre istorie ca având centru evanghelia, și pe Hristos, vreau să spun că în centrul istoriei este Hristos întrupat, Dumnezeu și Om, fără păcat, nu a murit pentru păcatele Lui, ci pentru păcatele altora, a terminat lucrarea plănuită din eternitate, a plătit harul nemeritat pentru poporul lui Dumnezeu, a înviat victorios asupra păcatului, iadului, morții, lui Satan, și înălțat la cer domnește azi. Iar în momentul acesta, toate lucrurile dinainte au fost împlinite. Multe alte texte ar mai putea fi citite. Ținta legii este Hristos pentru neprihănire.

Haideți să vorbim despre a doua jumătate. Am spus că toate lucrurile dinainte de Hristos au fost plănuite și au dus la venirea Lui și în mod specific pentru moartea și învierea Lui, ca harul să fie turnat spre păcătoșii care au fost aleși înainte de întemeierea lumii, dar am spus de asemenea că tot ce a urmat în istorie după Hristos, este făcut posibil prin lucrarea aceasta. Am subliniat că tot ce are ca scop și a fost proiectat să binecuvânteze poporul lui Dumnezeu. Mă gândesc la decapitările prin ISIS în Siria și Iraq: sunt și ele pe această linie. Deci sunt parte din planul divin. La fel și Ebola, prăbușirea valorilor morale în America, toate sunt pe această linie. Deci toate lucrurile acestea sunt posibile prin planul divin de a binecuvânta oamenii lui Dumnezeu, doar datorită lui Hristos. Asta vreau să spun.

Haideți să vedem dacă găsim lucrurile acestea în Biblie. Voi începe cu Evrei capitolul 13:20-21. “Dumnezeul păcii, Care L-a adus înapoi dintre cei morți pe Domnul nostru Isus, marele Păstor al oilor, prin sângele legământului veșnic, să vă desăvârșească în orice lucru bun, pentru a-I face voia, lucrând în noi ceea ce este plăcut înainte Lui, prin Isus Hristos, a Căruia să fie slava în vecii vecilor!” Deci tot ce faceți în viață, orice lucru care are vreo valoare spirituală care îi este plăcut lui Dumnezeu, orice lucru plăcut lui Dumnezeu, este posibil doar pentru faptul că Dumnezeu este la lucru în voi. “să vă desăvârșească în orice lucru bun, pentru a-I face voia, lucrând în noi ceea ce este plăcut înaintea Lui.” În felul acesta puteți face ceea ce este plăcut lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu lucrează în voi. Tot ce facem în lucrare, tot ce facem în viață, orice lucru care este spiritual plăcut lui Dumnezeu, este posibil pentru că Dumnezeul Atotputernic și Sfânt lucrează în noi. Deci, sunt păcătos și deși sunt născut din Dumnezeu și Duhul Sfânt locuiește în mine, dar prin atitudinea mea în mod special, dar și prin cuvinte și acțiuni, fac lucruri care nu sunt plăcute Domnului. Deci cum ar putea un Dumnezeu Sfânt să vină în viața mea și să lucreze fapte plăcute Lui? Bineînțeles, răspunsul este harul. Nu mă tratează după cum aș merita. Vine în viața mea prin har, “prin Isus Hristos.” Să vă desăvârșească în orice lucru bun, pentru a-I face voia, lucrând în noi ceea ce este plăcut înaintea Lui, (cum face asta?) prin Isus Hristos.” Nu ar putea veni în viața mea fără Hristos, fără evanghelie. De unde știu că se referă la lucrarea de ispășirea a lui Isus Hristos? Răspunsul meu este legătura dintre versetul 20 și 21. În versetul 20 spune că Isus și-a dat “sângele legământului veșnic, să vă desăvârșească în orice lucru bun, pentru a-I face voia, lucrând în noi ceea ce este plăcut înaintea Lui, prin Isus Hristos.” Include lucrarea lui Isus Hristos de a-Și da sângele legământului veșnic. Ce înseamnă asta? Care este sângele legământului veșnic? La ultima cină, Isus a ridicat paharul și a spus: acesta este sângele legământului nou. Despre aceasta vorbește în Evrei. V-am asigurat, validat și împlinit legământul pentru poporul Meu prin vărsarea sângelui Meu. Noul legământ: voi lua inima de piatră și vă voi da o inimă de carne și veți umbla în poruncile Mele. Voi lucra în voi împlinirea voii Mele, ceea ce înseamnă că fiecare lucru pe care îl faceți, orice lucru plăcut Lui este posibil datorită mijlocului istoriei, prin moartea lui Isus, și sângele vărsat pentru legământul etern. Prin care Dumnezeul sfânt poate locui în viețile păcătoșilor pentru a-i îndrepta spre fapte bune, fapte plăcute Lui. Fără credință nu putem fi plăcuți lui Dumnezeu. Acesta este primul text, Evrei 13:20-21, care arată că toate faptele plăcute lui Dumnezeu, se datorează evangheliei și morții lui Isus.

Al doilea text 2 Corinteni 1:20, o comoară prețioasă cu privire la promisiunile lui Dumnezeu. “Pentru că în El toate promisiunile lui Dumnezeu sunt “da.” De aceea, prin El spunem “Amin!”, spre slava lui Dumnezeu.” “Pentru că în El toate promisiunile lui Dumnezeu sunt “da.” Ceea ce înseamnă că toată viața credinței este asigurată de Hristos, când a plătit prin sângele legământului etern, noul legământ, prin care toate promisiunile se îndreaptă spre cei ce sunt în El. Încercați să vă imaginați cât de practic este acest concept pentru viața de zi cu zi. Felul în care trăiesc eu viața creștină, este din clipă în clipă, mergând de la predicare la cântare. Cum voi cânta? Cum va fi cântarea mea plăcută lui Dumnezeu? Cum voi predica pentru a fi plăcut lui Dumnezeu? Iar apoi voi lua masa, voi merge la aeroport și voi sta lângă cineva în avion, voi ajunge acasă la soția mea, iar în fiecare moment, mă încred că Dumnezeu Își împlinește promisiunile. În ce promisiuni te încrezi? Care promisiuni le împlinește în viața ta? Nu știu dacă trăiți și voi la fel, dar cred că asta înseamnă să trăiești prin credință. Cred că din momentul acesta și până la finalul predicii, harul lui Dumnezeu își va face simțită prezența, să mă întărească, să nu spun ceva greșit, stupid, sau ambele. Sau să nu rostesc o erezie, sau să cad jos murind. De unde știu că nu se poate întâmpla așa ceva? Mă încred în promisiunile lui Dumnezeu.

Felul în care am încercat să-i creștem pe copiii noștri a fost că le-am dat un verset principal cu care i-am trimis oriunde s-au îndreptat, fie în tabără, în misiune, sau la universitate, dacă a fost prima zi de școală în clasa a VI-a, sau au mers în clasa a IX-a la liceu. Am avut un verset special al familiei și dacă îi întrebați pe copiii noștri care era versetul pe care îl foloseam totdeauna la plecare, era Isaia 41:10 “Deci nu te teme, căci Eu sunt cu tine!” O promisiune. “Nu te înspăimânta, căci Eu sunt Dumnezeul tău! Eu te voi întări, te voi ajuta și te voi sprijini cu credincioșia dreptei Mele!” Credeți lucrul acesta: Carston, Benjamin, Abraham, Talitha și Barnabas, când mergeți în clasa I-a. El va fi cu tine. Am încercat să-i învăț pe copiii mei că fiecare moment din viața lor e un moment în care să se încreadă în Dumnezeu că El va împlini promisiunile Lui. El va fi prezent, va da harul care să te susțină. A promis lucrul acesta, și are promisiuni pentru fiecare moment.

Bazat pe 2 Corinteni 1:20, toate promisiunile au fost plătite cu sângele lui Isus. Înseamnă că atunci când ai încredere în vreo promisiune, ai încredere în Isus. Iar când te încrezi în Isus, te încrezi în Isus crucificat, care te-a iubit și S-a dat pentru tine. A înviat triumfător peste orice s-ar putea ridica să împiedice împlinirea promisiunilor Lui. Este măreț ca Isus crucificat, vărsând sângele pentru a asigura promisiunile lui Dumnezeu pentru noi, să devină centrul vieților noastre. Pentru a avea în centrul vieții evanghelia, pe Cristos înseamnă că în fiecare moment mă încred în promisiunile pentru care a plătit cu 2000 de ani în urmă. Am privit în Evrei 13,2 Corinteni 1:20 iar ultimul din Romani 8:32, probabil versetul meu preferat din Biblie. “El, Care nu Și-a cruțat propriul Fiu,” haideți să ne oprim aici și lăsați cuvintele să aibă efectul potrivit. Nu Și-a cruțat, ce implică lucrul acesta? Înseamnă că a fost un lucru greu pentru Dumnezeu, L-a costat, a plătit cu propriul Fiu. “El, Care nu Și-a cruțat propriul Fiu, ci L-a dat pentru noi toți.” Pe cruce, torturat, să-Ți vezi propriul Fiul sfâșiat, pironit de cuie, împuns de suliță, barba smulsă, scuipat în față... “Dumnezeu nu Și-a cruțat propriul Fiul, ci L-a dat pentru noi toți, cum nu ne va dărui împreună cu El, toate lucrurile? !” Înțelegeți logica aceasta? Înțelegeți raționamentul? Merge de la darul cel mai mare înspre cel mai mic. Va oferi Dumnezeu pe Fiul Său să fie tratat în felul acesta și să moară? Iar dacă răspunsul este da, este incredibil de ușor să ne dea toate celelalte lucruri. Dacă a putut să nu își cruțe propriul Fiu, cât de ușor poate fi pentru Dumnezeul atotputernic să ne dea toate celelalte lucruri. De aici am extras ideea că toate lucrurile care au fost după cruce, se datorează crucii. Ebola, ISIS, degradarea morală... aici spune “toate lucrurile.”

Versetul 28 spune: “toate lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu.” “Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu.” Cum se poate lucrul acesta? Vorbim despre păcătoși care nu merită lucrurile acestea! Răspunsul este evanghelia. Hristos a murit pentru a împlini această mântuire suverană a Universului spre binele poporului Său. Opriți-vă puțin aici. Este un lucru adânc. Deci spui că “toate lucrurile” includ chiar și rău, moartea, bolile și prăbușirea societății. Nu pare a spune lucrurile acestea și nu pare a fi o veste prea bună. De ce am include lucrurile acestea și nu ne-am gândi că se referă la ceva total diferit? Sunt blocat de cuvântul “toate”, dar înțeleg că lucrurile au anumite limite.

Se aseamănă cu versetul: “căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și vi se vor da și toate acestea.” Deci apă, hrană, îmbrăcăminte. Dar te întrebi dacă creștinii primesc totdeauna mâncare? Au creștinii totdeauna îmbrăcămintea de care au nevoie? În ce sens promite Dumnezeu prin moartea lui Hristos, toate lucrurile? Dacă aș fi un predicator al evangheliei prosperității, aș pune multă valoare pe versetele acestea din punct de vedea lumesc. Veți primi toate lucrurile, mașina pe care o vreți, hainele pe care le doriți, sănătatea pe care o vrei, locul de muncă pe care îl dorești. Dar oare la aceasta se referă? Cred că ambele versete 28 și 32 care se găsesc în același capitol, s-ar putea să ne dea răspunsul. Cu trei versete mai încolo, după versetul 32 spune astfel: “Cine ne va despărți de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau persecuția, sau foametea, (lipsa hranei), sau lipsa de îmbrăcăminte, sau pericolul, sau sabia?” Lipsa de haine, sau moartea... i-au tăiat capul lui Pavel. Ce ne va despărți de dragostea lui Hristos? Așteptați răspunsul în următorul verset. “Așa cum este scris: “Din cauza Ta suntem dați morții toată ziua.” Ați putea să vă opriți la versetul 35 și să spuneți că lucrurile acestea nu ne separă de dragostea lui Hristos pentru Dumnezeu nu îngăduie așa ceva! Dumnezeu nu îngăduie necaz, persecuție, foamete, lipsa îmbrăcăminții și sabia. De aceea nu ne despart de dragostea lui Dumnezeu pentru că El e suveran și a plătit pentru lucruri bune pentru noi, deci nu se întâmplă creștinilor asemenea lucruri. Iar apoi următorul verset spune: “Suntem dați morții toată ziua.” Nu este un lucrul care s-ar putea întâmpla, ci se împlinește. Bănuiesc că versetul acesta a fost adevărat în fiecare zi în ultimii 2000 de ani de istorie, undeva în lumea aceasta, creștinii mor pentru credință. Bănuiesc lucrul acesta, deși nu îl pot demonstra. : “Suntem dați morții toată ziua.” Iar apoi spune, “Însă, în toate aceste lucruri suntem mai mult decât învingători.” Cred că la aceasta se referea în Romani 8:32 “El nu Și-a cruțat propriul Fiu, ci L-a dat pentru noi toți, cum nu ne va dărui împreună cu El, toate lucrurile? Ceea ce înseamnă că El schimbă toate lucrurile în biruință supremă pentru noi. În ce fel?

Haideți să vă mai dau încă un verset înainte să răspundem la întrebarea aceasta. 1 Corinteni 3:21 “Așadar, nimeni să nu se laude cu oameni, pentru că toate lucrurile sunt ale voastre.” În al treilea verset vedem “toate lucrurile.” “Fie Pavel, fie Appolos, fie Chifa, fie lumea, fie viața, fie moartea! Nu, mulțumesc! Și totuși moartea este a noastră, în lista darurilor. “Fie moartea, fie cele prezente, fie cele viitoare, toate sunt ale voastre, iar voi sunteți ai lui Hristos, și Hristos este al lui Dumnezeu.” Deci avem suficiente versete pentru a vedea problema aceasta la adevărata ei magnitudine. Romani 8:28 “Toate lucrurile lucrează împreună spre binele vostru.” Romani 8:32 ”El va dăruit împreună cu El, toate lucrurile.” 1 Corinteni 3:23 “Toate lucrurile sunt ale voastre.” Bineînțeles, mai putem adăuga multe lucruri: suntem moștenitori împreună cu Hristos. Asta include și moartea. ISIS, Ebola și degradarea morală. A eșuat Dumnezeu cumva? Nu.

În toate lucrurile acestea suntem mai mult decât învingători. Care este semnificația? În moarte ești mai mult decât învingător, în decapitare ești mai mult decât învingător, în boală, în boala soției tale ești mai mult decât învingător. Ce înseamnă asta? Vă dau o imagine, nu știu dacă la asta se referea Pavel, dar adevărul imaginii toate fi inclus. Dacă învingi dușmanii aceștia, și cad la picioarele tale ești un învingător. Ce înseamnă să fii mai mult decât învingător? Deci sabia, foametea, lipsa de îmbrăcăminte, pericolul, necazul sunt toate la picioarele tale! Ești învingător, dar ce înseamnă să fii mai mult decât învingător? Mai mult decât învingător, înseamnă că toate acestea se ridică și sunt în slujba ta. Nu le lași acolo moarte pe câmpul de luptă, ci te urmează și îți slujesc tot restul vieții. Așa este și acesta este sensul la “toate lucrurile.” Pentru aceasta a murit și acesta este motivul pentru care spun tot ce urmează după cruce, incluzând totul, și toate sunt făcute să slujească oamenilor lui Dumnezeu.

Vom vedea cândva, când istoria este scrisă și totul este desfășurat înaintea noastră, din eternitate în eternitate, în color cu toate miliardele și miliardele de detalii ale vieții și evenimentelor istoriei, veți vedea linia aceasta a oamenilor lui Dumnezeu, a alegerii și predestinării Lui pentru bucuria gloriei harului lui Dumnezeu, vom vedea cum toate părțile împreună slujesc planul lui Dumnezeu trasat pe linia aceasta. Slujesc să facă eternitatea noastră extrem de plină de bucurie.

Vreau să închei prin câteva moduri în care trăiesc practic lucrurile acestea. Ce înseamnă să ai în centrul vieții pe Hristos, evanghelia și crucea? Chiar crezând toate lucrurile pe care le-am spus până acum, vă puteți îndrepta spre iad. Sunt oameni care pot asculta predicat aceasta și să fie fascinați de structura ei, iau notițe și trimit mesaje altora, dar nu sunt schimbați cu nimic de ceea ce am spus. Teoretic sună foarte interesant. Sper să nu se întâmple lucrul acesta. Acesta este efectul practic pe care ar trebuie să-l aibă asupra multora.

Să ai evanghelia în centrul vieții înseamnă să faci totul bazat pe harul și promisiunile plătite cu sângele lui Isus. În după masa aceasta ai lucruri de făcut, telefoane de dat, trebuie să gătești cina, să faci teme, să citești o carte, indiferent ce aveți de făcut, trebuie să vă gândiți, cum pot face toate lucrurile cu încredere, să umblu prin credință? Biblia spune că trăiesc prin credința în Cel că m-a iubit și Și-a dat viața pentru mine. Cum trăiesc prin credință în următoarele două ore? Cum? Te gândești că El a murit pentru tine, pentru a garanta împlinirea promisiunilor. Voi crede promisiunile și voi acționa bazat pe credința că promisiunile se vor împlini. Indiferent ce nevoi aveți, sunt sute de promisiuni în Biblie. Luați Isaia 41:10 pentru început și folosiți versetul acesta în după masa aceasta. Aceasta este prima implicație.

A doua implicație este că facem tot ce facem pentru a arăta, pentru a prezenta, harul lui Dumnezeu care a fost plătit pentru noi. A murit pentru ca voi, păcătoșii să primiți mai mult decât meritați. Bineînțeles că nu meritați nici unul din lucrurile acestea. Acesta este scopul harului. Vreți să arătați prin încrederea voastră și ascultarea prin încredere, dragostea pentru har. Harul este prețios pentru mine, vreau ca harul să fie evident în viața mea. Vreau ca oamenii să vadă și să guste din harul vieții mele. Deci când mă voi întâlni cu Noel la ora 6:08, deși avionul nu va ajunge la timp probabil, când o voi întâlni pe soția mea, rugăciunea mea este să fiu plin de har față de ea. Nu vreau să am o atitudine prin care să-mi plâng de milă: că am fost atât de bolnav în călătoria aceasta, mi-a curs nasul, am avut tuse vai ce rău m-am simțit, săracul de mine... Sper să nu am atitudinea aceasta. Ci sper să îi spun: cum a fost la biserică dimineață? Te-ai odihnit bine ieri seară? Vreau să te cunosc, vreau să fiu o binecuvântare pentru tine, vreau să fiu alături de tine. Aceasta ar fi o împlinire scumpă a unei promisiuni a harului, să emani harul, să arăți harul.

Un ultim lucru pe care vreau să-l spun este că trebuie să arătați gloria lui Dumnezeu. Gloria și valoarea lui Hristos. Am pornit de la încrederea în har și în promisiuni, la prezentarea harului, apoi ajungând la prețuirea Celui care a plătit prețul harului, Isus Hristos. El este centrul istoriei și când înțelegem în proporții biblice, vom fi capabili să trăim practic în viețile noastre, încrederea, prezentând mărețul har și prețuindu-L mai mult ca orice.

Tată, mă rog pentru prietenii mei, să iubească Cuvântul Tău. Să nu se scuze că nu trebuie să citească Biblia în fiecare zi ci fă să devină oameni care să găsească desfătare în Cuvântul Tău care ni-L descoperă pe Hristos. Fii mărit în biserică și în bisericile care sunt reprezentate în locul acesta. Fii mărit în viețile noastre prin încrederea în promisiunile Tale, bazați pe harul Tău și prețuindu-Te pe Tine mai presus de orice lucru. Mă rog în Numele Tău sfânt prin care ai plătit pentru toate promisiunile. Amin