Părinții sunt în casa Ta, iubite, Doamne,
Te așteaptă în rugăciune zi de zi
Și așteaptă cu nesaț ei, ziua-n care
Pe ceruri, cu ai Tăi îngeri ai să vii,
Dar lacrimile curg din ochi și obrajii
Au brazde-n ei de cât au plâns pentru copii,
Căci ei la Tine au venit cu brațe goale
Și n-au alături și ai lor copii,
De aceea, ei se roagă și tot speră
Că până în clipa-n care ai să vii
Doar Duhul Tău mai poate să îi miște
Și să-i aducă în casa Ta pe ai lor copii.

Copii sunt în casa Ta, iubite, Doamne
Și-o rugă strigă întruna zi de zi,
Se roagă pentru cei ce le-au dat viață,
Căci știu că în curând Tu ai să vii
Și n-au părinții aproape lângă Tine
De aceea, strigă întruna neîncetat
Căci ei sunt cei care i-au mângâiat
Și i-au crescut doar cu sudoarea frunții,
Dar nu te-au vrut și mulți i-au renegat,
Dar ei mai speră și încă tot se roagă
Că harul Tău cât este pe pământ
Să-i mustre și să-i certe Duhul Sfânt
Și astfel să-i aducă în casa sfântă
Pe toți părinții de pe acest pământ.

Familii întregi nu sunt în adunare
Și toți se roagă zilnic pentru ai lor,
Mai speră și așteaptă ziua-n care
Vor fi cu toții în al Tău popor,
De aceea Doamne, nu încetează ruga
Părinților ce strigă ai lor copii
Și speră că vor fi în adunare,
Căci Tu curând pe ceruri ai să vii.
De aceea Doamne, nu încetează ruga
Și-n rugăciune-i punem pe părinți
Căci scurt e timpul, scurtă este clipa
Și har nu va mai fi, căci Tu nu minți.
Emilia Dinescu