Doamne, ascultă în ceasu' acesta strigătele mele
Și ia aminte la rugăciunea mea!
Căci, ca de la capătul pământului, mă rog Ție
Chiar de îmi plânge, în mâhnire, inima!

Oh, Isuse, de pe acest pământ, cu negrăite suspine,
Eu, rugăciunea mi-o îndrept, Isuse către Tine.
Oh, vino Tu, Isuse, din nou te rog și ridică-mi starea
Și mă îmbracă-n Duhul Sfânt ca să-Ți urmez umil cărarea!

Oh, Isuse, numai Tu știi că furtunile și valurile sunt tot mai mari și lovesc în a mea barcă,
Și clipă de clipă se năpustesc asupra mea și credința mi-o încearcă,
Oh, vino chiar în ceasu' acesta, Isuse și stai la cârma vieții,
Al meu Mântuitor blând și mult dorit din anii tinereții.

Păzește-mă când bat furtuni și primește-mă te rog la pieptul Tău,
În lumea veacului de acum, căci este noapte-n jurul meu.
Și văd atâtea cărări care se zăresc și lumini ce licăresc...
Oh, Isuse, dar care-i farul Tău? Căci semnele ce Tu mi le-ai spus,
Le caut plângând și văd că nu-s... oh, și mă întreb care-i drumul Tău?

Oh, Isuse, când durerea vine cu al ei fior,
Ajută-mă doar la Tine să privesc, căci știu că Tu mă iubești și îmi poți da ajutor.
Și Tu îmi știi starea și neputința mea
Căci din grea durere, te rog să-mi dai o mângâiere.

Și când sunt căzut în tristețe amară,
Și suferințele parcă cresc necontenit
Oh, Isuse, scapă-mă de această grea povară,
De tot ceea ce mă apasă acum cumplit.

Să nu disper și să nu descurajez în durerea cea mare
Fiindcă te am numai pe Tine, și Tu ești a mea salvare.
Și știu că Tu cu dreapta Ta mă vei putea salva!
Ajută-mă să nu mă-nspăimânt când barca-i lovită

Și când cu disperare privesc către val.
Te rog să fii a mea nădejde, acum când sunt în încercare,
Al meu Domn și al dragostei sfânt har.
Să nu mai cred că sunt dat uitării... și că Tu mă lași să fiu așa descurajat!

Și totuși, mai cred că ești prezent cu mine în ceasu' încercării și nu voi fi alungat.
Oh, Isuse, ajută-mă să-ți fiu mereu credincios pe a Ta cărare,
Căci am credință că nu mai este mult și Tu vei veni
Și nu-mi va fi toată lupta aceasta doar lacrimi amare.

Oh, Scump Mântuitor al vieții mele, numai Tu știi lacrimile mele care dor
Și tot ceea ce nimănui nu-i pot spune, atât de adânc și cald și des
Îți spun doar Ție și iubirii Tale bune,
Căci doar așa simt că sufletu-mi e înțeles.

Chiar și în ceasurile de răscruci amare, cu sufletul zdrobit de toți,
Am căutat scăpare, dar n-am găsit la nimeni... însă la Tine am știut că poți.
Căci nimeni nu este ca și Tine, să vină-n ceasu' încercat,
Să fii în stare să faci pentru mine doar bine, căci mă iubești cu adevărat!

Oh, Isuse, și ți-aș spune nu știu câte cuvinte de adorare și sfânt fior,
Cât mi-e iubirea de fierbinte, dar nu pot căci ți-aș fi prea dator
Căci când am strigat să-mi fii în ajutor, mult bine mi-ai adus,
Al vieții mele Prieten adevărat sunt pe veci și te slăvesc Isus.

Oh, Isuse, tot ceea ce îmi doresc acum, Doamne sfinte,
E spre mine să Te apleci ca să pot să-Ți spun
C-atâta vreau de acum 'nainte...
Numai Tu să-mi fii Prietenul cel mai bun.

Și știu că vei fi mereu alături, pe a mea cărare,
Ca să pot spune deșirat amarul întreg,
Și când vor mai veni zile de foc și încercare,
Numai pe drumul Tău, 'nainte vreau să merg.

Nu-mi voi mai pune încrederea în oameni,
Căci mi-ai arătat că omul este trecător și schimbător,
De aceea vreau să nu mai laud pe nimeni,
Decât numai pe Tine, bunul meu Salvator!

Și numai la Tine, oh, Isuse scump vin să-ți spun tot ceea ce mă apasă cu amar,
Și îți sunt recunoscător căci de atâtea ori m-ai ascultat, umplându-mi sufletul de har.
Numai la Tine îmi doresc să vin să-Ți spun ce nimănui nu-i spun,
Fiindcă știu că Tu ca altădat' ai să mă asculți întotdeauna, Isuse îndurător și bun.
Numai în Tine am mângâieri, și în Tine eu nădăjduiesc,
De aceea, oh, Isuse, tot necazul și amarul meu pot să Ți-l mărturisesc.

Chiar în miez de noapte când somnu' atât mi-e de tulburat, eu la Tine iarăși ca un rob umil vin
Și de pe genunchi atât de mult Te rog, Isus, să mă atingi cu al Tău balsam de alin.
Oh, Isuse scump, Îți mulțumesc! Numai Tu ești Acel ce cu adevărat mă iubești
Și, ca acum, dragostea mea, aș vrea când vei reveni pe norii cerului în inima mea să o găsești.

Oh, Isuse, eu mereu vreau cu Tine pe cărarea vieții, numai cu Tine...
Și ajută-mă ca în orice întristare să pot să-Ți cânt o cântare,
Să pot să Te preamăresc pe Tine Domnul meu.
Căci când stau în prezența Ta, orice lacrimi și suspine,
Nici o grijă, nici o problemă și necaz n-am, ci pe toate le uit.

Oh, Isuse, când sunt în părtășie cu Tine, în rugăciune,
Parcă zbor și uit că mai sunt pe acest pământ.
Chiar de este zi sau noapte, eu îmi înalț rugăciunea
Către Tine... chiar de este întuneric sau noapte grea.

De este vânt puternic, furtună sau numai vreme bună,
De mai sunt și dureri sau doar apăsări,
Ridică, oh, Isuse, apăsarea și starea mea,
Și fă-Mă demn de a Te urma numai pe Tine.

Când sunt apăsat și sufletul mult mă doare,
De tot prin ceea ce trec și am simțit,
De bucuria ce îmi clocotea în inimă,
De tot ceea ce acum am pierdut.

Când sunt pe acest pământ și viața-mi pate o povară
Și când dureri de nesfârșit m-apasă greu,
Când n-am pe nimeni să-mi de-a mângâierea,
Privirea mi-o înalț către Tine Dumnezeu.

Și chiar în a mea întristare, Te chem pe Tine Isus!
Căci știu că Tu ești blând și îmi vorbești că trebuie să privesc numai în sus,
Căci numai de acolo vine izbăvirea, fiindcă sunt și eu copilul Tău,
În toate zilele de-ncercare și de necaz greu.

De aceea în ceasu' acesta vin Tine și Îți spun a mele greutăți,
Căci nu găsesc nicăieri în această lume, la cine să le arăt,
Îți spun doar Ție Isuse, toate... și știu că Tu mă poți ajuta
În viața aceasta de încercare, Tu pace întotdeauna îmi vei da.

Căci, Doamne, suferința din suflet nu mi-o știe nimenea,
Doar Tu, Isus al Meu iubit, ce din dragoste pentru mine te-ai jertfit.
Te rog, Isus, al Meu Mântuitor, lângă mine în rugăciune să Te cobori,
Să-mi ștergi lacrimile de pe obraji și să mă mângâi în necaz!
Oh, Isuse, te rog izbăvește-mă Tu, astăzi!

Și când valurile vin pe a mea cale, și când bate vântul mai tare
Te rog să vii Tu-n barca mea, oricât ar fi noaptea de grea,
Ascultă-mă, Doamne, în ziua de necaz!
Ascultă-mi strigarea ce numai la Tine o 'nalț!

Ascultă-mă-n rugă, când Ție mă-nchin,
Căci eu cu ale mele necazuri la Tine vin.
Iar când simt că sufletu-mi plânge, Doamne, privesc numai spre cer.
Și mă rog mereu la Tine și ajutor îți cer.

În încheiere te rog să mă ajuți să nu mai spun a mea durere nimănui,
Ci tot necazul numai Ție, Doamne!
Să n-alerg cu grijile mele ce în suflet le simțesc,
Nici la oameni, nici la prieteni să le povestesc!

Fiindcă ei nu pot s-aline suferința mea,
Prietenii nu pot să-mi de-a ajutorul, chiar de ar vrea,
Însă, Isuse, Cel ce ești veșnic binecuvântat
Ai venit întotdeauna în dreptul meu când în rugăciune Te-am chemat.

Și chiar dacă astăzi plâng și mă doare, mâine te voi lăuda,
Căci Tu ești Cel ce știe a face rana și tot Tu o vei vindeca.
Căci obrajii mei aici cu lacrimi au fost spălați,
Dar acolo în veșnicia slavei vor fi mângâiați.

La Tine, Doamne vin, căci știu că Tu mă vei ridica!
Și rana de acum din al meu suflet, Tu o vei lega,
Și astfel voi fi de-a pururi de Tine ușurat,
Căci așa cum Tu lucrezi, niciodată nimeni n-a lucrat!

Oh, Isuse, peste al meu suflet împovărat, toarnă al Tău alin!
Peste tumultul vieții, toarnă al Tău cer senin!
Oh, Isuse, revarsă a Ta putere și mângâierea Ta!
Peste sufletul meu întinde-Ți brațul Tău și dă-mi din pacea Ta!


AMIN