Sus, al Domnului popor!
Sus stindardul, sus,
Nu lăsa umbre și nor,
Să-L umbrească pe Isus.

Sus, fii înarmat de luptă,
Cu armătura Duhului,
Focul dragostei să ardă
Tot ce nu-i pe voia Lui.

Nu cu arme pămîntești,
Îmbracă armătura toată,
În Cuvînt să stăruiești,
Ca să nu cazi niciodată.

Scutul credinței să fie
Permanent 'naintea ta,
Să ai o credință vie
Și rîvnă pentru calea Sa.

Cu adevărul fi încins
Nu-l pune jos niciodată,
Nu te da de loc învins
Să ai inima curată.

A lui Isus neprihănire ține,
Urăste doar nelegiuirea,
A Domnului Împărăție
Păstreaz-o în inima ta.

O încredere nezguduită
Să-ți fie a ta credință,
În ale Domnului făgăduinți
Făcute pentru ai Săi sfinți.

Coiful mîntuirii tale
Să-l păstrezi cu scumpătate,
Ca, în locașurile Sale
De odihnă să ai parte.

Sabia Duhului Sfînt
N-o lăsa jos, niciodată,
Ca pe muntele cel Sfînt
Să fii, printre sfinți odată

Ține steagul pîn' la urmă
Brav ostaș al lui Isus,
Orice deznădejde curmă,
Proclamînd Harul de Sus.