Ziua demult căzuse... ce noapte-ntunecoasă! ...
Așa de-apăsătoare și tristă și geroasă... .
Sfârșit de oboseală mă întinsei tăcut
În patul de odihnă ce m-aștepta de mult. .
*
Era o zi de toamnă târzie-n visul meu.
Atât de mult plouase peste pământul greu. .
Stătuse-n loc și ploaia dar și ceasul grăbit,
Părea că obosise de-atâta ticăit...
Dar ce ciudat, se-oprise chiar la douăsprezece
Iar ceasul mai departe nu mai voia să plece!
Veniserăm cu toții la casa părintească
Sperând că ploaia rece o să se potolească.
De-abia ce se oprise. Cu toți cei dragi eram
Urcați în podul casei și cerul îl priveam.
Vedeam acoperișul pe lângă noi deschis
Ca să privim spre boltă! Era real sau vis? ?
Atât de autentic... vedeam și nori de plumb
Dar și nori ca de vată cum printre ei se-ascund.
Și cum priveam cu toții spre pătura de nori
Se lumină tot cerul parcă de mai mulți sori.
Erau lumini sublime care se alternau
Și dincolo de bolta închisă străluceau!
Iar noi, în haine albe, cu mâinile întinse
Priveam cu ochii țintă spre zările închise.
Știam că e Răpirea Bisericii la cer
De pe pământul care dă lacrimi și dureri.
N-aveam nici o-ndoială că dincolo de nori
Era Mirele nostru, iubitul Salvator!
Simțeam sigur, prin Duhul, că în puține clipe
Pentru a Sa Mireasă, bolta o va deschide.
Știam că El pe ceruri măreț va răsări
Că-L vom vedea și-ndată pe toți ne va răpi!
Însă scurtele clipe ani parcă ne păreau,
Iar noi priveam spre ceruri. . oh, cât de greu treceau...
Strigam cu toții: - Vino! Vino, Doamne Isuse! ...
Simțeam clar că-i acolo, după zările-ascunse!
Cu mâinile întinse spre cer Îl tot chemam
Dar de ce zăbovește noi nu înțelegeam... . .
Chiar de erau doar clipe. . și mă trezii... ce vis...
Ca în realitate... dar m-am trezit. . s-a stins... .
Nu. Nu s-a stins. Real e! Lipsesc puține clipe
Până la plecarea noastră spre zările dorite!
Dar cum se tâlcuiește visul avut în noapte?
Înseamnă că Răpirea e foarte, foarte-aproape!
Faptul că-n haine albe pe-acoperiș L-aștepți
Înseamnă că desprins ești de cele pământești!
Faptul că-L chemi să vină cu mâinile întinse
Înseamnă că legat ești de slăvile promise!
Faptul că după nouri tu vezi lumini cerești
Înseamnă că prin Duhul deja-L întrezărești!
Faptul că scurte clipe îți par ani lungi de dor
Înseamnă cât de dornic ești să Îl vezi pe nori!
Așa-mi vorbește Duhul prin șoapta-i insistentă,
Să strig că El revine, Răpirea-i iminentă!
Desprinde-te, Mireasă, de-acest trudit pământ
Ce plin e de gunoaie ce vor pieri arzând!
Păstrează-ți albă haina cea sfântă de Mireasă
Căci peste scurte clipe noi vom pleca ACASĂ!
Glorie Mirelui! Maranata!

22.12. 2021