Lângă mine-ntotdeauna este astăzi Dumnezeu,
Căci atunci când vine greul, parcă nu-i atât de greu
Pentru mine e doar soare, chiar de norii tot apar,
Căci între Isus și mine, nu este nici-un hotar.

Nicicând nu mă părăsește, singur nu-s pe-acest pământ,
Chiar de uneori sunt frunza cea purtată de un vant,
Căci și-n vântul cel mai tare, sunt pe brațul Său mereu,
Nu mă lasă să mă ducă vântul într-un timp mai greu.

Stelele strălucitoare-mi sunt lumină mie-n noapte,
Îmi aduc acea prezență ce-i divină mai aproape,
Teama ei nu mă cuprinde, căci și noaptea-n ceas târziu,
Sunt a Celui viu și veșnic, și voi fi... doar al Său fiu.

Pasul meu nu rătăcește, calc numai pe urma Lui,
Nici durerea nu mă prinde, căci n-o spun eu nimănui,
Numai El e Cel ce-o știe, El o vindecă mereu,
Să îmi dea doar vindecare, pentru El nu este greu.

Printre văile din viață, nu voi fi acel pierdut,
E cu mine-n vale Domnul, cel care m-a cunoscut,
M-a spălat c-un strop de sânge, și iertare El mi-a dat,
Și putere, și credință, să mă-ncred neâncetat.