Înainte și după cruce (2)
După cruce lucrurile au avut cu totul altă perspectivă și o Țintă dreaptă, directă și sigură. Isus Hristos este ținta, spre care fiecare alergăm. Înainte de cruce Scriptura vorbea despre Dumnezeu și ce să facă omul ca să-i fie pe plac Lui. După cruce Dumnezeu ne vorbește direct prin Fiul, care ni-L descopere pe Dumnezeu ca Tată și prin cruce ne deschide acces direct la El, pentru o relație de dragoste descoperită prin har și credință. Crucea Domnului Isus și beneficiile ei, le are cel ce crede cu toată inima lucrarea crucii. Firul roșu care trascende veșnicia reprezintă pe Isus Hristos și miile de ani, în care Isus nu Și-a găsit împlinirea vremii, ca să vină în lume, până la sfânta fecioara Maria, ca să rezolve împăcarea noastră cu Tatăl, ajungând acum până la noi, dăruindu-ne nădejdea slavei veșnice împreună cu El. Suntem cei mai privilegiați de pe pământ, aleșii Lui de mai înainte de veșnicii. De atunci eram bucuria Lui, Își găsea plăcerea în noi, fiii Lui de astăzi. Ne vedea sfinți și fără prihană, în Hristos. Eram buna Lui plăcere atunci și acum. Oare cum putem să primim și să apreciem aceste binecuvântări?
Efeseni 1:4.”În El (în Isus), Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinți și fără prihană înaintea Lui, după ce în dragostea Lui, ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiați, prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale.” -- Dumnezeu care nu trăiește în timp și spațiu și care vede sfârșitul de la început, ne-a rânduit de atunci să fim înfiați în familia Lui prin Hristos. —( lucrurile Lui împlinite după cruce --)
Coloseni 1:26-27.”Vreau să zic: taina ținută ascunsă din veșnicii și în toate veacurile, dar descoperită acum sfinților Lui, cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția tainei acesteia între Neamuri și anume: ”Hristos în voi, nădejdea slavei”. – Hristos și Biserica Sa era o taină ascunsă din veșnicii, dar descoperită acum nouă, cei sfințiți de El, prin har și credință. Și ce ne-a descoperit? Pe Hristos în noi, care este nădejdea slavei pentru Biserica Lui și Mireasa Lui. – trăim viața Lui după cruce. La cruce s-a întâmplat, moartea și învierea Lui și a noastră împreună cu El. Acum trăim prin credință viața Lui în noi, fiind UNA cu El în duh, după cruce, o nouă formă de existență.
Ioan 3:16.”Fiindcă atât de mult, a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică”. – Înainte de cruce nu s-a găsit nimeni pe pământ să răscumpere omul din păcatul Adamic, iar dreptatea lui Dumnezeu trebuia împlinită și ”omul” trebuia să plătească pentru păcatul Lui. Dumnezeu Isus a părăsit pe Tata și gloria Lui, coborând la noi, în gunoiul pământului și salvându-ne și asigurându-ne prin credință în lucrarea crucii Lui, viața veșnică împreună cu El. Asta da iubire, dragoste, dăruire și acceptare de către un Dumnezeu Sfânt de trei ori Sfânt, a omului care a terfelit dragostea Lui, ascultând mai mult de satan decât de El. Și totuși El, l-a iubit atât de mult. –
Galateni 4:4-6.”Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său născut din femeie, născut sub Lege, ca să răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca să căpătăm înfierea. Și pentru că suntem fii, Dumnezeu ne-a trimis în inimă Duhul Fiului Său, care strigă: ”Ava” adică ”Tată”. – La cruce s-a împlinit vremea și Isus a săvârșit lucrarea hotărâtă mai înainte de întemeierea lumii, salvând pe cei de sub Lege și pe noi Neamurile la fel, aducând din moarte la viață sfântă, duhul mort în Eden și făcând înfierea sufletelor noastre, pentru reabilitarea întregei noastre persoane, duh, suflet și trup, ca la venirea Lui să ne găsească întregi și gata pentru întâlnirea Lui cu Biserica Lui, Mireasa Lui.
Mulțumesc Tată pentru salavarea omului mort în păcat. Domnul Isus prin Crucea Sa a câștigat biruința noastră veșnică și Duhul Său Sfânt este cu noi și în noi, să ne arate, să ne învețe, să ne ajute, să ne ducă la desăvârșirea credinței noastre, ca fii ai Săi, răscumpărați cu cel mai scump sânge, Sângele Mielului, Sângele Domnului Isus. Amin! (va urma)