Adevarul

Se pare ca toti avem ADEVARUL nostru
ADEVARUL meu- nu e al vostru!
Daca am avea puterea mai mult pe altii s- ascultam
I-am putea intelege, si sa ii respectam.


Suntem influentati de familia in care am crescut
De mediul in care am trait in al vietii tumult
De sanatatea mintala, si bagajul genetic
De educatia ce-o ai sau nu... . teoretic.


Dac-am folosi in relatii mai multa empatie
Adevarurile noastre s-ar transforma in sinergie
Dar intre noi folosim prea multa judecata
Crescand tensiunea, indoiala-‘mplificata... .


ADEVARUL doare chiar cand il spui frumos
Si doare si mai rau de il spui pe-un ton nervos
De frica de a ‘nu rani’pe unul sau altul
Adevaru-i sufocat, minciuna si-a facut saltul.


Desi toti stim ca minciuna are picioare scurte
Ea salta mereu, creand neplaceri multe
Corectitudinea politica trebuie inghitita
De vrei sa n-ai probleme-ntr-o lume tacnita.


De ce trebuie oare mai intai sa zambim?
Si ADEVARUL mai apoi voit sa-l sucim?
Incotro ne-ndreptam in aceasta lume
Cand stim ca voit ADEVARUL nu se spune?


Pentru unii ADEVARUL e dur si greu de-nghitit
In schimb marul Evei ne-a ademenit
Distorsionand ADEVARUL Lucifer a pandit,
Crescand indoiala- razvratire-am sadit.


Ce speranta mai este pentru noi omenirea?
Cand si bunul simt si-a perdut definirea?
Cand albul si negru incep sa se combine
Cand BINELE e RAU, iar RAUL e BINE?


Exista putin adevar in orice exagerare
Si putina exagerare in orice adevar se pare
Dar Isus e-ADEVARUL suprem, minunat
Ce pentru omenire viata si-a dat.


‘Eu sunt calea, ADEVARUL, si viata’
Am credinta curand sa ii vad fata
ADEVARUL ce imi da bucurie
Ce-i in inima mea doar EL stie.


Simona Lucescu, 29 august, 2019
„Numai cu inima poti vedea limpede.” – Antoine de Saint Exupery