Bumerangul cuvintelor

Cuvintele-s preludiul faptelor
O continuare, prelungire a gândurilor
Pistoale încărcate la îndemână
Oricui ar vrea de ele să dispună.

Cuvintele-s un mijloc imperfect de comunicare
Căci faptele vorbesc mai mult în continuare
Lancea cuvântului pe om învață suferința
Ca apoi el să regrete, să vină mai apoi căința.

Căci din prisosul inimii gura vorbește
O apă tulbure ori cristalină din izvor țâșnește
A spiritului misterioasă voce e cuvântul
La început a fost cuvântul, și apoi pământul.

Și câte jurăminte nu s-au încălcat
Și câtă lume și-a uitat cuvântul dat
Ca apoi rana tăcerii viața să umbrească
Cuvintele să nu mai folosească…

Ce bine-ar fi să ne înțelepțim
Înainte gura să deschidem, să gândim
Odată spus, cuvântul dus e, va zbura
Mânie, bucurie sau speranță poate da.

Simona Lucescu
30 Septembrie, 2021