Nu m-ai pot să scriu,
Nu-mi găsesc cuvintele
Pentru că nu știu
De ce mi-ai frânt aripile,
De ce m-ai abandonat,
De ce m-ai părăsit,
Nu înțelegi că am sperat
Într-un alt sfârșit.
Sunt goală și fără țel
Căci te-ai purtat ca un mișel,
Nu ai luptat deloc pentru noi,
Nu ai vrut să fim amândoi,
Te-am iubit, ai fost aerul meu,
Te iubesc și te voi iubi mereu,
Dar am clădit pe paie un castel
Și vântul suferinței l-a luat cu el.
Emilia Dinescu