Firea.
Autor: Paula D
Album: 3
Categorie: Trezire si veghere
Ești foarte rea, din cale-afară,
C-un gust urât, de fiere-amară,
Dușman de moarte și povară
Întotdeauna tu mi-ai fost.

Vrei să te-afirmi: cui? Pentru cine?
Nu vezi că te faci de rușine?
Smerește-te adânc mai bine. .
Să nu ai iar de suferit.

Să-ți face dreptate? Ce prostie,
Mai bine rabzi cu bucurie
Căci Dumnezeu vede și stie
Cum să rezolve-orice conflict.

S-aduni nimicuri și gunoaie?
Mai bine-nchide-te-n odaie,
Scriptura luând foaie cu foaie
Și rugăciuni 'nălțând spre cer.

Mai taci, mai stai, mai mori o dată,
Rămâi pe cruce atârnată;
Viață binecuvântată,
De biruință, să trăiesc.

Oh, Dumnezeul meu cel mare,
Îmi va da har și îndurare,
Prin jertfa Lui primind iertare,
S-ajung în fericitul rai.

Suntem creați de a Sa mână,
El știe că suntem țărână,
Netrebnică, și rea, nebună,
Plină de pofte și păcat.

De-aceea a venit în lume,
Tot ce simțim noi să-și asume,
Prin viața Lui să ne îndrume
Spre-al mântuirii premiu sfânt.

Vedem că lupta este stânsă,
Căci firea deși-a fost străpunsă
Continuă să strige, însă,
Prin har suntem neprihăniți.

Nu suntem sfinți, perfecți, dar iată,
Ce veste bună, minunată:
Isus ne șterge orice pată,
Ne face liberi, doar să vrem.

În fiecare dimineață
Îi cer putere și povață
Să pot trăi această viață
Pe placul și spre slava Lui.

Amin.
15 martie 2022
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/227375/firea