Îmi e miere, primăvara

Nu sunt eu în primăvară,
fluturii îmi zboar-afară, încercând albini să prindă,
mierle-mi cântă în oglindă?
Nu am răsărit de soare, n-am primit o sărutare
de zambilă înflorită în parfum învăluită?
Nu îmi cântă în crâng grauri, raze cu fețe de aur
din al soarelui tezaur?
Nu îmi țese primăvara rochia-i, de cu zori și până seara?
Nu mi-e glasu-mprumutat într-un cânt de pitpalac,
sau de turturică mică, vrednică ca o furnică?
Nu mi-e miere, nu mi-e sare, de când soarele răsare,
pân-se duce la culcare?
Îmi e miere primăvara!
Îmi e tulnic și vioară, minunata primăvară,
albinele îmi zboar-afară cu viori la subțioară.

Alexandrina Tulics, 17 martie 2022- Delafield