Oița
Autor: Amalia Daniela
Album: fara album
Categorie: Zidire spirituala
Eram oița încolțită-n neajuns
Pierdută-n spini și amărăciuni
Mergeam în întuneric nepătruns
Prin ale veacului deșertăciuni.
Acum merg pe-un drum nou
Și o cale bună o să urmez
Pe cărări expuse ca-n tablou
Ce în minte și suflet le pictez.
O lege nouă în inimă apare
Un grai ce nu l-am mai auzit;
El e abur răcoros în strâmtorare
Și roua ce dimineața s-a urzit.
Voios Îl laud pe coline înflorite.
Păstorul, ce e dulce la vorbire,
Ghidează-mă-n căi drept croite
Pavate în aleasa Sa neprihănire
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/227547/oita