Credeam în om! ! ...


Credeam în om! ! ...
Defect, din născare,
Cu-ncredere mare.

Atributul bun,
Vedeam, în fiecare.

Mă încăpățânam
Văzând, că-i altfel
Când, l-asemănam
Cu mine pe el.

M-am înșelat
Mult prea des,
Cuvăntul ”ingrat!
Mi-a dat de-nțeles,
Și ca urmare am făcut
Un progres.

Acum, pe-orice om
Mai greu, îl văd bun.
Deaceea, când greșesc,
Spăl mâinile cu săpun.

Și inima-mi spăl,
Și sufletul meu,
Și rup acel văl,
Ce m-a orbit mereu.

Îl vedeam, pe Putin,
Și-l credeam om,
Dar are puțin,
Și va lovi cu atom.

Focoase nucleare
Aflate la păstrare,
Le scoate, să le-aprindă,
Căci lupii numai,
Părul îl schimbă.

Să scape, de-atâtea,
E multmai ușor,
Să-și pună mintea
Să le ducă în zbor.

El e bătrân,
Nu-i pasă de alții,
Și parcă puțin
Lâ-ndeamn-apropiații.

O să-l împuște
Omul normal,
Să nu mai muște,
Ăst cinic șacal,

Sau, o grenadă,
Adusă-n oraș
În cap i-o aruncă,
Un simplu ostaș.

Degeaba cruce
Își face, să scape
Cenușa-i va duce
Nistrul pe ape.

Familia lui,
Nici măcar nu-l plânge
Că din pământ,
Sângele, la cer o strige.

Domnul vorbind
De la-naltu-i amvon
Zicea:
-Blestemat fie omul
Ce se-ncrede în om! ! ! ...
Maria Despescu
24.03. 2022.
ALBA