M-ai învățat s-aștept Isuse, în clipe grele când mi-ai spus,
Ca eu și în tăcere Doamne, mereu doar să privesc în sus.

M-ai învățat să-mi plâng durerea, ca tu să-mi vii în ajutor,
M-ai învățat să beau din apa, ce curge din al Tău izvor.

M-ai învățat să cer lumină, când bezna-n față se-arăta,
Doar Tu mi-ai ridicat privirea, m-ai învățat a mă ruga.

M-ai învățat cum eu pe cale, ca să pășesc neclătinat,
Ba mult mai mult, să simt iubire... și să iubesc m-ai învățat.

M-ai învățat sa-ți spun Părinte, când eu pe nimeni nu aveam,
M-ai învățat cum să mă bucur, atunci când trist mereu eram.

M-ai învățat să zbor spre stele, când noaptea este-n jurul meu,
M-ai învățat să simt Isuse, cât de ușor e când e greu.

M-ai învățat să stau de veghe, cel rău când din adânc răcnea,
M-ai învățat de fericire, cum pot să plâng în viață mea.

M-ai învățat să fiu ca Tine, umil, supus și răbdător,
De când te-am cunoscut pe Tine, îmi ești Isuse-Nvățător.

Căci Tu din zorii dimineții, pe mine mă înveți Isus,
Cum să ajung numai cu Tine, până-n amurg... până-n apus.

Cum să aduc o mulțumire, Tu ești Acel ce m-a-nvățat,
Când eu nemulțumit în viață, eram pe drum alăturat.

M-ai învățat să am și milă, să fiu ca Tine eu... milos,
M-ai învățat să am răbdare, să am o viață cu un rost.

A Ta învățătură Doamne, să o urmez mereu aș vrea,
Învățător să-mi fii Isuse, să fiu doar după voia Ta.