Veniți de prânziți!


Ioan 21:12
„Veniți de prânziți”, le-a zis Isus. Și niciunul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: „Cine ești?”, căci știau că este Domnul. Isus


Dansează marea, în noapte, fără  frică,
Luna îi cântă, ea valuri i își ridică,
Pe marea vieții, barca strigă "Osana,
Isuse, Domnul Vieții, nu mă lăsa!"

Ucenicii   toată noaptea muncesc de zor,
Dar nu găsesc pești, valul este trădător,
Pe malul marii, doar Isus   îi așteaptă:
-Vă dau căldură, hrană, Vorba cea dreaptă!

Ei se tem de soare, șoapte, vântul amar,
Caută pești, în noapte, dar e în zadar,
Nimeni nu mai știe al   cerului vechi cânt:
-Veniți la Mine, toți cei obosiți  de vânt!


Isus aprinde  focul și  dă căldură,
Ne va da și pești, de noi, iar se îndură.
Isus este pe mal, pe noi ne așteaptă,
Cu Pace, Iubire și Vorba  cea dreaptă:

"-Veniți de pranziti, Eu vă aștept la Mine,
Căci Eu vreau a  împărți astăzi o pâine,
Căci trupul Meu se împarte ca o hrană,
Iar sângele Meu spală orice rană!


Marea vieții oferă doar zbucium, vânt,
Dar Eu vă dau iubire, al cerului cânt,
Veniți la Mine, toți cei truditi, obosiți,
Căldură, Iubire, hrană aici primiți!"


Privește spre mal, căci Isus mai așteaptă,
Cu Pace, Iubire și Vorba  cea dreaptă!
Furioasa e marea, tu privește în sus,
Pe malul vieții te așteaptă Isus!