Ape multe au curs șuvoi pe lângă tine
Malul e abrupt și abia se mai ține
Încă un val de departe se pregătește să vina
Azi întreabă-te din nou, din a cui vină?

Barca de salvare nu ai avut pregătită
Credința ta și ea este aproape ruginită
Ai sperat că totul va trece de la sine
Și nu te-ai gândit să faci ce ține de tine

Pentru a îndrepta ceea ce era spre prăbușire
Și ai lăsat să meargă totul în neștire
Iar acum când nu mai știi cum să reziști
Privirea ta spre cer tu ți o oprești

Te uiți și te întrebi, de ce te ai îndepărtat
De ce ai lăsat să treacă atâta timp, îndelungat
Fără să iei atitudine, ce s a întâmplat așa dintr-o dată
Încât să pierzi din dragostea ce ai avut odată?

Și iată-te plin de încercări și fără ieșire
Alergi, te ostenești și umbli fără oprire
Putere nu mai ai sa poți înainta prin val
Iar corabia ta aproape se sfărâmă de mal

Nici tu nu știi cât timp asta va mai dura
Dar trebuie astăzi să poți face ceva
Întoarce-te înapoi ca și fiul risipitor
Și vei putea să bei apa cristalină din izvor

In rătăcirea ta umblând in sir fără de rost
Te uiți în urma și spui că doar ai fost
Aproape de Dumnezeu doar că ai alunecat
Și umblarea ta undeva ea s-a înfundat

Astăzi recunoști că nu poți fără El înainta
Și te întorci sperând in făgăduința Sa
Aceea că El iartă celui ce greșește
Daca se întoarce și din inima se pocăiește