O zi istorisește despre Tine
Istorisește alteia despre Hristos
Și noaptea zice celei care vine
Cât ești de scump, de drept, de sfânt și de frumos!

Și toate-acestea, fără sunet sau cuvinte,
Fără s-audă cei din jur ce își vorbesc
Până la margini de pământ, 'napoi și înainte
Minunile și slava Ta necontenit rostesc!

Parcă le văd la sfat vorbindu-și tainic
Vorbind în legea lor de-un Dumnezeu
Câtă putere e Cuvântul Lui și cât de trainic
O dat-a zis "Să fie!" și de-atunci a fost mereu!

La a Sa poruncă, toate îl ascultă
I se supun și cele ce n-au fost
Căci face lucruri din nimic și le dezvoltă
L-al Său cuvânt, nimicul din nimic prinde un rost!

Această e uimirea lor, uimire mare
Deși-au văzut atâtea lucruri pe pământ,
Nu-și povestesc nicicum de lucruri trecătoare
Ci-și povestesc necontenit de-un Nume sfânt!

Își trec pe inventar a Ta promisiune
Că-Ți înnoiești în zorii zilei bunătatea
Așa că, ziua care vine, Doamne, e-o minune
Iar sfetnicul din noapte-i jumătatea

Pentru că toate, Doamne, toate Te cuvântă
Și eu las neamului ce vine un cuvânt,
M-alătur tuturor c-o mărturie sfântă:
Ești cel mai mare, Doamne-n cer și pe pământ!