Te laudă astăzi pe Tine Isuse, pământul ce este sub ceruri întins,
Te laudă inimi ce-s pline de doruri, de dragoste focul îl au doar aprins.

Te laudă guri ce-s mereu doar deschise, te laudă chiar și priviri ce-au ales,
Un cer azi ca țintă, căci cerul de lacrimi, în vremi de-ntristare el ochi triști a șters.

Te laudă razele vii ce coboară, te laudă luna și stelele vii,
Te laudă mâini ridicate sub ele, așteaptă întruna ca tu să revii.

Te laudă marea, te laudă munții, câmpiile astăzi îți cântă mereu,
Natura te laudă astăzi întruna, căci Tu și naturii îi ești Dumnezeu.

Te laudă suflete greu încercate, căci laud-aduce-alinare-n necaz,
Te laudă cei ce-s cu fruntea-ncrețită, acei ce-s cu lacrimi aici pe obraz.

Te laudă orbii și muții înalță, azi laude-truna sub cerul sublim,
Și cel ce în noapte suspină Isuse, te lauda-n noapte-n adânc de suspin.

Orfanii te-asteaptă, căci Tu ești Părinte, acelor ce singuri se simt pe pământ,
Și cei plini de jale te laudă Doamne, purtat ești de ei azi în inimi și gând.

Te laudă azi și pădurea ce-ți cântă, sub stropii de ploaie ce cad peste ea,
Nu are vre-o teamă, cu frunzele pline, înalță cântarea spre lauda Ta.

Căci vrednic în toate de laude-ntruna ești Tu sus în cer și aici pe pământ,
Căci numai Tu Doamne ești Cel ce dai viață, oprind și bătaia adusă de vânt.

Ești Cel ce deschide și gurile-nchise, și inimi de piatră doar Tu despietrești,
Te laudă astăzi pământul Stăpâne, căci Tu peste toate în veci stăpânești.