Mergi, fiul meu în pace, dar pe cale
Dreptar să iei Cuvîntul ce Ţi-l spun
Să-ţi faci din El merinda vieţii tale
Şi piinea Ta, şi prietenul tău bun.

Nu-i rai atunci cind ai comori în viaţă,
Dar nici nu-i iad cînd eşti nenorocit.
Nu totdeauna lacrimi ai pe faţă,
Nici totdeauna zîmbet fericit.

Adeseori e rău că-ţi merge bine,
Şi rareori nu-i bine cind ţi-e rău.
Dar sunt în jur cu mult mai frînţi ca tine
Şi mai puţini voioşi în jurul tău.

Tu fii prieten bun la cît mai mulţi se poate
Dar prieteni buni cît mai puţini să-ţi faci!
Lui Dumnezeu tu spune-I-le toate,
Dar oamenilor, toate să le taci.

Pe toţi să-i face datori faţă de tine,
Dar tu, dator să nu fii nimănui,
De taina lui ascultă pe oricine,
Dar taina ta la nimeni să n-o spui.

Nu-ţi dezlega viaţa de iubire,
Şi inima să nu ţi-o legi de-un loc.
Norocu-n lume-i fără fericire,
Şi fericirea-i fără de noroc.

Mergi, fiul meu în pace, dar pe cale
De vei păzi cu grijă sfatul meu,
Oricâte-ar fi primejdiile tale
Te va scăpa din toate Dumnezeu.