Fii treaz și păzește-ți privirea de lumea,
Ce vrea s-o arunce mereu în păcat,
Privește spre ceruri, s-o ai totdeauna,
Spre Cel care vine... El vine îndat.

Fii treaz și păzește-ți și pasul pe cale,
Pe-alături e veșnic durere și chin,
Pe-alături e drumul ce-și are sfârșitul,
În loc fără viață, e locul de chin.

Fii treaz și ascultă de glasul ce poate,
El marea în două pe loc despărți,
De șoapte străine să stai tu departe,
Căci vor să te-ascundă, să nu poți a fi.

Fii treaz... stai de veghe și-atunci când e noapte,
Lumină de sus vei primi tu mereu,
Acelor ce-n lupte rămân în picioare,
Din cerul prea-nalt le dă har Dumnezeu.

Fii treaz tu creștine furtuna când vine,
Când marea ridică ea val după val,
Căci tu așteptat ești de Domnul întruna,
Cu mâinile-ntinse te-așteaptă la mal.

Te-asteaptă să-ți dea o cunună frumoasă,
Un loc pregătit ce e veșnic frumos,
Te-așteaptă să stai la o masă întinsă,
Nu singur... ci veșnic cu El... cu Hristos.

Fii treaz chiar și-atunci când durerea e mare,
Și crede-n puterea Acelui divin,
El poate să-ți dea vindecare creștine,
El poate să-ți șteargă adâncul suspin.

El poate să-ți dea ajutor când e drumul,
Atât de abrupt și atât de pietros,
Să nu ațipesti când e lupta mai mare,
Căci singur nu ești... e cu tine Hristos.