Poți să ai în lume totul,
De nu-l ai pe Dumnezeu,
Calea vieții tale este,
În robia celui rău.

Este în păcatul care,
E murdar și-amăgitor,
Fără Dumnezeu în viață,
Totul este-otrăvitor.

Poți să ai bani și palate,
Doar aici le vei avea,
La sfârșit vor arde toate,
Tu... unde te vei afla.

Unde vei sfârși... de astăzi,
Tu pe Dumnezeu nu-l ai,
Unde focul este veșnic? ,
Sau te amăgești că-n Rai.

Poți să ai și fericirea,
Cea care se va sfârși,
După ea vei plânge veșnic,
Plânsul nu se va opri.

Cei cu zâmbete pe față,
Fără lacrimi... suferinți,
Nu sunt cei ce vor ajunge,
Sus în ceruri... printre sfinți.

Poți sa ai ce nimeni n-are,
De nu-l ai pe Dumnezeu,
Ești cel mai sărac pe lume,
C-un stăpân atât de rău.

Și vei fi o veșnicie,
Rob doar lui unde va fi,
Doar durere... suferință,
Care nu se va sfârși.