Pentru vina lui Adam
Şi a Evei propriu zis,
Pentru fructul rupt din ram
De la pomul interzis,
Pentru acel grav incident
Care s-a comis în rai,
În mod liber conștient
Avizati de avertisment.
Ca prezintă mare bai,
Călcându-se cu îndrazneala
Lgea providențial
A marelui Suveran,
Aceasta a fost o greșeală,
O fraudă catastrofală
O erupție de vulcan.
S-a întins lava infernală
Pe arena mondială
Cu trufie și cu fală
Ne-a predominant Satan.

Pe de-asupra tuturor
Oamenii-n durata lor
Pe pământ e provizor,
Nu mai trăiesc cât îi vor
Că se-mbolnăvesc şi mor
Iar decese sunt frecvente
Uneori prin accidente
Atâtea evenimente
Care în majoritate
N-au putut fi evitate.

Fiindca timpu-i măsurat,
La oricare decedat,
Lui atâta i-a fost dat
Nu poate fi depășit,
Mediul biblic stabilit.
Medicina avansată,
Lupta contra bolilor,
Să prevină, să combată
În final ce se constată
Că și specialiștii mor.

De la porunca călcată
Moartea ai autorizată
Şi nu are grija lor,
Nu se înspăimântă de ei,
Că mor doctor tinerei.
Când apare- n a ei straie,
Nu te întreabă: Câți ani ai?
Câtă școală ai învățat?
Medicină, doctorat,
Le lași toate și ai plecat!
Fac si doctorii ceva
Dar sunt boli fără de leac,
Şi sunt cazuri diferite,
Ce nu pot fi prevenite,
Când apar de undeva
Nu țin cont de vârsta ta
Nu îți iau în considerare
Studiile superioare.

Că așa e omul aici certat.
Pentru ca n-a ascultat,
Pentru că a admis Adam
Glasul magic și infam,
Difuzat în Paradis,
Drum funebru ne-a deschis,
Spre mormânt și spre abis!

Şi precum se vede
Iată solul morții tot apare,
De-i bătrân, băiat sau tată
Când decizia i-a fost dată
E pe loc executată,
Nu-i ținută la dosare,
Nu se uită că-i o mama
Şi rămân copii plângând.
Îi trimite telegramă
Şi în ziua când o cheamă
E pusă pe diagramă,
Nu mai vrea să bage-n seamă
Lacrimile după mama.
Nici la pruncul cel plăpând
Nu se uită că-i un tată
Şi familia e zdrobit
Că -i o mamă întristată
De copii înconjurată,
Care strigă într-una tată,
Moartea nu este tentată.
Ea e veșnic împietrită.

Moarte cât de cruda esti
În a ta înfațişare,
Tu pe oameni îi pândeşti,
Tot mereu îi urmăreşti
Cu un dor de razbunare
Moarte crudă și haina,
Tu faci stoc de oseminte,
Chiar și pruncul fără vină,
Smuls ca floarea din grădină,
Îl arunci intre morminte.

Moarte crudă și tirana,
Boldul tău va fi distrus,
Dominația-ți pământească,
Cu domnia subterană
Ce-a deschis atâta rană
Într-o zi rămâne-n pană,
Când va apărea Isus!

Vei fi întrebată atunci
Unde îți este boldul moarte?
Ce sub legi și sub porunci
Căutai ca sa arunci
Vârste, tinere și prunci,
Fenomenul trist să -ți poarte.

Nu primești mită în bani,
Nu primești nici un ciubuc,
De atâția mii de ani,
Umpli lumea de orfani,
Fie greci fie romani
Fie nobil sau țărani,
Pe același drum se duc.

Așteptăm să vină o zi
Cu decorul dimineții
Când amurg nu va mai fi,
Şi moartea va muri,
Şi atunci noi vom trăi,
Cu Acel ce va domni,
Peste Împărăția vieții!

Într-o țară de iubire
Într- o țară unde e har,
Unde nu sunt cimitire,
Ci e viață sfântă, fericire,
Bucurii făr' de hotar!

Unde nu-i dureri și boală.
Sanatoare şi spitale,
Nici un fel de internare
La urgențe, reanimare
Ori la dermatologie
Cu leziune-n care vie
În a lui împărăție,
Nu există chirurgie!

Va veni o zi în care,
Toate se vor înnoi,
Tot ce misună sub soare.
Ce se naște azi și moare,
Frunți udate de sudoare
Se vor ridica -n picioare
Şi trecuți prin selectoare,
Credincioșii vor trăi!

Nu atât cât ține viața
Asta de un lat de mână
Hai să întoarcem spre cer fața
Că apare dimineața
Când se prelungește viața
Viața veșnic să rămână.

Când familiile vor fi.
Din nou reconstituite,
Prin Hristos se vor uni
În acea măreață zi.
Ambiantei risipite
Însă bineînțeles
Se va face o triere,
Numai grâul e cules,
Cei cu sincer înteres
În al Bibliei progres,
Vor avea o revedere.

Cei ce aici au stat aici pe șes,
Ori neghina au ales
Nicidecum nu acces
Cu Cristos la Înviere!

De aceea-i Indicat
Şi Scriptura ne vorbește,
Ca să fii favorizat,
Omule drag ești rugat
Să renunți azi la păcat.
Evanghelia îți dă un sfat,
Lasă-te înduplecat
Si astfel sufletul îți trăiește!

Vine o zi deosebită
Pentru toata geografia,
Când trâmbița de elită,
Răsună la pe orbită
Rezonanța-i depășită
De toți morții auzită
Chiar și moartea-i îngrozită
Că și-a expirat domnia

Evanghelia azi răsună
Cu un ecou puternic viu,
Ea la toți dragi din biserica,
Să vă spună
Să primiți vestea cea bună
Cât e soare, cât e luna
Cât e harul ce ne-aduna
Până nu e prea târziu.