A venit ziua să-mi testezi credința:
M-ai așezat în groapă- n fața leilor flămânzi
De-acolo, din adânc, Tu mi-ai salvat ființa
Căci am crezut că, Doamne, leii poți să-mblânzi!

A venit ziua să trăiesc cu zarzavaturi
Să lupt, din hrana lumii să nu gust
Și am văzut: cu ele Tu poți să mă saturi
Crescând în Tine mai frumos și mai robust!

A venit vremea să aleg mai bine un cuptor încins
Decât să mă închin la dumnezei străini
Să am credința-n Dumnezeul meu de neînvins
Și să mă bucur, chiar de rodul nu e pe măslini!

A venit ziua să Îl rog ca soarele să stea mai mult pe cer
Ca ziua asta să-mi aducă biruinți
Ca Iosua în lucrul ăsta, Tată, sper,
Căci știu că Tu răspunzi la rugăciuni fierbinți!

A venit vremea ca să ies la luptă
În fața unui Goliat de toți temut!
Având în mân-o piatră dintr-o Stâncă ruptă,
Credința-n Tine mi-e apărător și scut

A venit vremea să-nmulțesc azi untdelemnul,
Să-Ți dau și ultima măsură din făină
Ca să trăiesc, a trebuit s-ascult îndemnul
M-ai săturat apoi cu o măsură îndoită, plină!

A venit vremea să câștig ca un viteaz războiul
Ținând doar mâinile 'nălțate către cer
Chiar de sălbatic năvălește-n noi nălboiul,
Înconjur Ierihonul de mai multe ori și-n Tine sper!


20 februarie 2021