Mă doare singurătatea.
Mă doare pustiul.
Mă doare pământul uscat
Care demult n-a fost udat.

Mă doare sufletul,
De golul ce-ai lăsat
Când am clipit și ai plecat,
Căci singur Te-am alungat.

Acum n-aud, nu văd, nu simt,
Mă grăbesc si nu am timp,
Dar unde-alerg?
Nici eu nu știu...
Văd doar... că-n jurul meu e doar pustiu,
Și gol de Tine, de-a Ta iubire
E-acum sufletul meu,
Pribeag si rătăcit,
Fără vreun sens si lovit.

Dar știu că Te voi găsi
Cand ceru-l voi privi.