Doamne, cât aș vrea să-mi adun gândurile
Ce umblă aiurea, răzlețe prin lume
Căci nu pot cuprinde toate rândurile
Ce anume gândesc eu, pe nume.

Sunt gânduri deșarte, lumești
Te rog, Doamne, ca Tu să mă ferești
Căci n-am nici un rost, mă țin ocupată
Și Cartea divină în colț, e uitată.

Te rog, Doamne, curățește-mi Tu mintea
Cu tot ce-i spurcat și rău în ea,
Pune Tu gândul divin și țelul măreț
Din Cartea divină mai multe să învăț.
Emilia Dinescu