Ce-ai fi omule în viață, de n-ar fi și Dumnezeu,
Cine oare ți-ar fi ție, ajutor în timpul greu,
Cine lacrima ți-ar șterge când tu plângi... de pe obraz,
De n-ar fi... cine cu tine, ar fi în al tău necaz.

Cine-ar da și vindecare, rănilor ce le-au făcut,
Cei ce sunt fără de milă, spune... de ce ești tăcut,
Cine soarele-l răsare, pentru tine zi de zi,
Cine pentru tine-n noapte, luptă să poți odihni.

Ochii tăi El îi deschide, ca să poți vedea cu ei,
Scut îți este când aruncă, cu săgeți acei ce-s răi,
Zi de zi El te hrănește, grija ta poartă mereu,
Căci El nu e om... El este, un Stăpân... un Dumnezeu

Este El un mare Preot, este-n cer Mijlocitor,
Este binecuvântarea, celor ce stau la izvor,
Și pe tine te adapă, căci tu azi nu ești uscat,
Cu a Lui putere Domnul, zi de zi te-a îmbrăcat.

Fără El nu poți o clipă, omule aici a fi,
Căci tu n-ai acea putere, singur a te îngriji,
Cel ce toate stăpânește cu putere... este El,
Cel adevărat, puternic, Regele Emanuel.

Fără El nu ești nici frunza, fluturată ce-i de vânt,
N-ai putea să ai nici vise, căci n-ai fi nici pe pământ,
Doar prin har și din iubire, astăzi ești tu robul Său,
Doar prin har îți este astăzi, El și ție Dumnezeu.

Mulțumește-ntotdeauna pentru tot ce ai primit,
Pentru viața dăruită, și că ești azi mântuit,
Mulțumirea-ți va aduce, binecuvântări cerești,
Pentru ele cu slujire Domnului să-i mulțumești.