De pe frate îl iubești
Vei ști să și îl oprești
Când vrea să facă o greșeală
Că mai apoi să nu-l doară

Când vezi că nu poate duce
Și apăsă greu sub cruce
Tu cu o vorbă îl ridică
Că lui să nu-i fie frică

De îl vezi greu încercat
Și umblând tot apăsat
Cu ale tale brațe îl cuprinde
El asta va ține minte

Să nu-l judeci de vreodată
Poate că va sta să cadă
Roagă-te și stai smerit
Căci și tu poate-i greșit

Șterge-i lacrimile din ochi
Și stați uniți pe genunchi
Unde-s doi în rugăciune
Va ploua cu înțelepciune

In toate să simți cu frații
Căci este ținta poruncii
Dragostea e cea mai mare
Ferice de cine-o are