Depărtează-te creștine, de tot ce-i în viață rău,
Stai aproape de cărarea, ce-a deschis-o Dumnezeu,
Pe-a ei mijloc mergi tu astăzi, și mereu doar ascultând,
Glasul care te conduce, glasul Celui care-i sfânt.

Este vremea de pe urmă, cu mai mulți învățători,
Cu o-nvățătură care, este ea fără valori,
Fără har... e-nțelepciunea, care este pământească,
Hrană să îți vie ție-nvățătura cea cerească.

Stai aproape de izvorul, ce-i curat și e divin,
Doar din el poți bea putere, tu de ea ca să fii plin,
Dăruiește-ți a ta viață, dăruind vei izbăvi,
Căci iubirea este arma, celui ce va birui.

Stai mereu la adăpostul, aripilor celui viu,
Doar sub ele curge râul, care trece prin pustiu,
Râul dătător de viață, lângă el tu să rămâi,
Adăpându-te... iubirea, îți va fi ca cea dintâi.

Depărtează-te de masa, cu bucate-otrăvitoare,
Și rămâi doar la cuvântul, ce-i strigat de după soare,
Stai lângă Isus creștine, lângă El nu vei pieri,
Mila și a Sa iubire, sufletu-ți va mântui.