La primii păși... un suflet liber

La primii pași ai credinței, mi-am dorit foarte mult ca sufletul meu să fie liber.
Mi-am dorit și chiar i-am cerut lui Dumnezeu experiențe personale cu El.
Am fost botezată cumva... Toma necredinciosul...
Am avut nefericita experiență de a mi se spune... , , bine că mi-ai spus că o să mă suni ca să nu îți răspund la telefon "... când am cerut cuiva să se roage cu mine.
Ce înseamnă suflet liber.
Pe parcursul anilor, experiența vieții i-a umplut cu multă dezamăgire și sclavagism psihic, așa mi-a fost destinul... nu cred că eu l-am ales. Fiecare om trăiește ce îi este trasat.
În urma unei tragedii din copilărie, mi s-a umplut inima de gheața singurătății și nu am mai vrut să aibă nimeni acces la ea.
Însă acu înțeleg că cineva mereu a bătut la ușa inimii mele. Poate uneori am auzit... poate nu, dar acest, , nu", poate să nu fie un nu adevărat, poate fi o teamă ascunsă de a deschide.
Acea teamă de a mi se dezgheța inima, nu a fost o teamă de a fi cuprinsă de ceva, a fost o teamă de dezamăgiri.
Am cunoscut pe calea pocăinței mai multe feluri de oameni decât în lume.
Dumnezeu a vrut să dea viață inimii mele ca să îi dea din nou dezamăgire pentru că încrederea mea era în oameni.
Am căzut mereu acest test, acu... mai rar pentru că iubesc omul ca și o făptură a lui Dumnezeu.
Dumnezeu m-a vrut doar pentru El. Acu am înțeles acest lucru și i-am dat toată inima doar Lui.
Tot ce se întâmplă în jurul meu este o scenetă prin care trebuie să trec căci pe aici e trecătoarea.
Ce am înțeles până acum este că până și iubirea nu este doar de un fel.
Mereu mi-am dorit să iubesc... dar mi-a fost teamă.
Astăzi trăiesc clipele dragostei care este fără dezamăgiri. Dumnezeu mi-a arătat că prețul iubirii a fost plătit tot din iubire, este o dragoste care nu lasă răni, care mângâie, care vindecă.
Nu sunt o ființă care arăt că iubesc... . sunt o ființă care am ales să iubesc.
Domnul fie slăvit. Amin (sr. Diana(gatapuculiana))