Singura teologie
”Crucea”, singura noastră teologie”, zicea Martin Luther. Aleluiaaa, nici nu trebuie altă teologie, decât ”Crucea”. Atâta adâncime este în această teologie ”Crucea”, de poți studia toată viața ta și tot mai mult te vei adânci în disciplina ei, care nu te va învăța lucrurile de pe pământ, ci cele din cer. Teologia ”crucii” este plină de pace, pentru că neprihănirea lui Isus în noi lucrează pacea și rodește odihna și liniștea pe vecie. Teologia ”crucii” este din cer, iar lucrarea ei, ne este folositoare aici pe pământ în noi, pentru că este plină de roduri bune, care rodesc în fiecare zi, roadele din semințele Adevărului pe care fiecare le semănăm în dragoste. Da, teologia ”crucii” este singura noastră teologie și nu vrem alta. Am trecut și prin alte teologii, care ne-au separat și de Hristos și unii de alții, descoperindu-ne un Hristos care este departe de noi. El sfânt, sfânt și noi niște păcătoși, care niciodată nu reușim să-I facem voia lui atât de sfântă. Asta-i ceea mai oribilă teologie, care ține omul legat cu lanțurile ei, ca să nu beneficieze de dragostea Lui demonstrată la cruce.”Crucea”, singura noastră teologie” nu are bazele puse de om. Teologia ei este pusă de Căpetenia credinței noastre și L-a pus chiar Tatăl, peste toate lucrurile noastre personale cât și a Bisericii, iar noi ne-am abandonat în El cu tot ce suntem și vom fi, aici pentru o viață de biruință și pentru o veșnicie împreună cu El. Teologia ”Crucii” a fost fundametul și începutul vieții noastre de neprihănire și credință și este și sfârșitul călătoriei noastre pe pământ țintind veșnicia cu El. Aceasta era și teologia lui Pavel, cel care toate și chiar teologia lui, le-a socotit ca un gunoi, față de prețul ”Crucii” lui lsus, care l-a descoperit în Hristos și în care și-a ancorat toată viața lui veșnică. El zicea:
Galateni 6:14-15.”În ce mă privește, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului Isus, prin care lumea este răstignită față de mine și eu față de lume. Căci în Hristos Isus nici tăierea împrejur nici netăierea împrejur nu sunt nimic, ci a fi o făptură nouă.” --- Care era dar teologia lui Pavel? Să facă legi și tradiții și teologii pământești pentru a fi în voia Domnului? Nuu, nici vorbă. Teologia lui era ”Crucea” care însemna moartea prin răstignirea vechiului Pavel și învierea noului Pavel, la viață în și cu Hristos. Asta era lauda teologiei lui Pavel și este ceea mai minunată teologie și a noastră,”Crucea”, prin care lumea este răstignită față de noi și noi față de lume. Bine, bine, dar asta teologie doare și nu-i pălcută nici la vedere nici la trăire. Teologiile noastre toate sunt pentru noi, ca să tragă omul un câștig din ele. Toata slava slujbelor noastre ne scot pe noi în evidență, cât am lucrat, cât ne-am ostenit și câte programe speciale am descoperit, pentru Domnul, care pentru El au fost un zid din fân, paie și trestie, care niciodată nu au trecut pe la ”teologia Crucii” unde vechiul moare și noul vine la viață, în Hristos. Teologia ”Crucii” învățată de Hristos, are centrul în Roada Duhului, iar de pe acest fundament, doar de aici se poate zidi, aur, argint și pietre scumpe, care vor rezista focului și rezistă și acum probelor și încercărilor, pentru ca sufletul nostru să nu mai dorească alte teologii decât ”Crucea”singura noastră teologie.
Galateni 2:20.”Am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credința Fiului lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine pentru mine.” --- Aceasta-i pornirea unui fiu de Dumnezeu. Aceasta-i teologia ”Crucii”, singura noastră teologie. Cu alte teologii destinația este pământul și slava lumii acesteia. Mulțumesc Tată