Despuiate clipe deşarte
Se sparg lovindu se de moarte...
Şi ţărâna se-ncarcă cu ani
Necurmat rătăcind cormorani...

Şi sporeşte nimicu-ntr o parte
Ce goleşte clepsidra de moaşte
Şi se-ntorc în şeoluri sărmani
Neştiuţi de lumină ţărani...

Şi a rămas lumea plină de haite
De hiene pândind şi dând raite
Şi-mpuţină pământul de ani
Şi de trudă-ngheţată-n plăvani...

Şi-aţi rămas singuri singure şoapte
Străbătând prin a lumilor noapte
Spre-ai luminii luminilor sori
De văzduhuri cuprinse-n fiori...

Căci veni-va nviere din moarte
Trup de suflet nu se mai desparte
Şi-or veni pentru voi albe zori
Curcubeu peste mări sărbători...

***