Azi noapte am fost la ruine
Şi luna-i pe alt azimut
Aprinse-s doar stelele-n mine
De-un neîntrerupt început…

Pe negre cărări înspre tine
Mereu urc acest drum tăcut
Şi nimeni prin preajmă nu vine
Să spargă tăcerea de lut…

E numai valtoarea ce ţine
Pocalul de piatră în scut
Şi scările scad ce-aparţine
De mine în tine-absolut…

Şi-i punte-nspre zările pline
De tainice şoapte şi-am vrut
Să urc până-n cer prin ruine
La tine s-ajung nevăzut…

***