Chiar de-ți este scris în viață,
Ca să plângi... tu nu uita,
Dumnezeu atotputernic,
Știe de durerea Ta,
Știe inima-ntristată,
Știe plânsul ei Isus,
Căci de El nimic nu poate,
Ca să fie-aici ascuns.

De ți-e grea cărarea vieții,
Tu pe ea să nu oprești,
Viața merge înainte,
Înapoi să nu privești,
Căci în urmă vor rămâne,
Suferințele ce vin,
Îți stă-n față ție cerul,
Gol de lacrimi și suspin.

Este gol de vorbe care,
Astăzi poate te rănesc,
Este plin doar de iubire,
Căci el este-un loc ceresc,
Tu spre el aleargă astăzi,
Și nu te descuraja,
Căci mereu în alergare,
Domnul e de partea ta.

El în ajutor îți vine,
Veșnic este credincios,
Când tu nu mai ai putere,
Vei putea doar prin Hristos,
El te va-ntări pe tine,
Bucurie îți va da,
Căci ales ai fost odată,
Pentru-Mpărăția Sa.

Chiar de-i numai chin și jale,
Pe cărarea ce o ai,
Nu uita... doar cea greoaie,
Poate să sfârșească-n Rai,
Numai ea-și are sfârșitul,
Sus în cerul minunat,
Chiar de obosești pe cale,
Să alergi neîncetat.

Un popas te poate duce,
Unde moartea-n veci va fi,
Plină numai de durerea,
Care nu se va sfârși,
Nu privi în stânga... dreapta,
Doar în față să privești,
Chiar de-ți este greu în viață,
Pasul tău să nu-l oprești.