Chemat ai fost de Domnul,
Nu-ți părăsi chemarea,
Ți-a dat El mântuirea,
Ți-a dat în dar iertarea,
Nu-ți clătina azi pasul,
Ascultă glasul Său,
Urmează-l tu în toate,
Chiar dacă ți-este greu.

Chemat la mântuire,
Dintr-o mulțime-odată,
Ai fost de Cel ce astăzi,
Îți e cerescul Tată,
Nu-ți arunca privirea,
O clipă înapoi,
Chiar dacă lupta-i mare,
În luptă sunteți doi.

Chemat la veșnicie,
Din lumea rătăcită,
Ai fost de-o voce care,
Și azi e auzită,
Nu fi de suferință,
Pe cale azi răpus,
În ea ținut de mână,
Mereu ești de Isus.

Chemat la bucuria,
Ce este-o alinare,
Ai fost de-acea iubire,
Ce margine nu are,
Zâmbește printre lacrimi,
Chiar dacă ți-este greu,
Acel ce ți le șterge,
E numai Dumnezeu.

Chemat ai fost la viață,
Când moartea da târcoale,
Când umbrele străine,
Te împingeau în vale,
Tu azi cu mulțumire,
Să vii la Dumnezeu,
El n-a lăsat tu pradă,
Să fii acelui rău.

El n-a lăsat necazul,
Vre-o haină să îți dea,
Te-a îmbrăcat din ceruri,
Cu bunătatea Sa,
Să fii plin doar de pace,
Să simți că ești iubit,
Să fii plin de putere,
Să nu fii obosit.

Să fii mereu un zâmbet,
Să fii tu fericit,
El te-a chemat... și astăzi,
Tu fii spre El grăbit,
Nu-ți părăsi chemarea,
Tu fiu de Împărat,
Acel care te cheamă,
E-un Dumnezeu prea-nalt.