Te cheamă azi cerul, te cheamă acasă,
Ridică privirea, și nu te opri,
Alege îndată, acea veșnicie,
În care doar vise-mplinite vor fi.

Te cheamă câmpia ce-i neveștezită,
Și străzile ce sunt în veci aurii,
Te cheamă azi Domnul, ascultă-i tu glasul,
Și vino îndat, lângă El să rămâi.

Te cheamă iubirea ce-i fără de margini,
Și-acea bunătate ce-o vezi zi de zi,
Grabește-te astăzi, revine Mesia,
Dar când El revine, nu poți tu a ști.

Privește-nainte căci numai o cale,
În cerul înalt un sfârșit va avea,
Ascultă tu astăzi cum iarăși te cheamă,
Iubirea divina, ce-i veșnică ea.

Te cheamă lumina cerească... de astăzi,
Ar vrea calea sfântă s-o vezi tu mereu,
Te cheamă izvorul ce-i plin el de viață,
Din stâncă iubirii ce-i doar Dumnezeu.

Te cheamă o voce mereu ce-i doar blândă,
Ar vrea să-ți aline ea inima ta,
Deschide-o... primește-o, nu sta-n nepăsare,
Și vocea duioasa tu n-o alunga.

Te cheamă, te-asteaptă cu brațele-ntinse,
La piept să te strângă, la capăt ar vrea,
Să nu lași să fie-n zadar azi strigarea,
Ascultă-L cât strigă, îndat va tăcea.